DE SEZON/Durerile în gât

Copii, adulţi, vârstnici... toţi putem suferi în sezonul rece de dureri în gât. Deşi frecvente, acestea nu reprezintă întotdeauna un simptom banal. Pot fi semnul unei viroze respiratorii, dar şi al temutei angine streptococice.

În cazul virozelor respiratorii, durerile în gât sunt moderate, cu senzaţia de iritaţie şi uscăciune, se instalează insidios, în una sau două zile, sunt însoţite de alte semne clinice care arată o afectare a căilor respiratorii: secreţie nazală abundentă, strănut, obstrucţie nazală, tuse, dureri de cap, ascensiuni febrile care nu depăşesc 38 grade Celsius. Durerile nu împiedică bolnavul să mănânce sau să se odihnească şi au tendinţa să dispară, chiar şi în lipsa tratamentului, în câteva zile. Examinând cavitatea buco-faringiană observăm mucoasa şi amigdalele de un roşu moderat. Ele sunt frecvente la adulţi şi la sugari sau copiii mici.

Durerea din infecţiile streptococice, produse de streptococul betahemolitic grup A, se instalează brusc, fiind însoţită de febră mare, 40 grade Celsius, uneori cu frisoane. Durerea e severă, este accentuată de deglutiţie şi se asociază cu mărirea de volum a ganglionilor locali. Starea generală este afectată, dar lipsesc semnele infecţiei tractului respirator, obligatorii în viroze. La copii apar dureri abdominale, vărsături, diaree, uneori o erupţie cutanată. Simptomele nu se atenuează în timp, ci se agravează în lipsa tratamentului specific. La examenul local se observă faringele şi amigdalele tumefiate şi de un roşu intens, de flacără, alteori cu depozite albe pe amigdale. Circa 15% din indivizi sunt purtători ai streptococului A, putându-i infecta pe cei din jur, iar în anumite condiţii (stres, infecţii virale, afecţiuni debilitante) germenii pot deveni agresivi pentru gazdă, dând afecţiuni manifeste. Anginele streptococice pot da complicaţii locale (otite, mastoidite, sinuzite, adenoidite), dar mai periculoase sunt aşa-zisele afecţiuni poststreptococice, adică reumatismul articular acut (cu afectare articulară, cardiacă, neurologică) şi glomerulonefrită difuză acută, care apar la două-patru săptămâni după episodul infecţios. În cazul anginelor repetate trebuie identificat un focar infecţios (amigdalian sau dentar, de exemplu) sau un purtător în apropierea bolnavului.

Investigaţii şi tratament de urgenţă

Depistarea precoce a infecţiei cu streptococ este extrem de importantă. În acest scop, medicul recomandă efectuarea unor teste de laborator (culturi din exudatul faringian, test rapid pentru identificarea antigenelor, ASLO), fiind necesar şi un examen de sânge pentru determinarea hemoleucogramei şi testelor de inflamaţie, eventual un examen de specialitate ORL.
În cazul precizării etiologiei streptococice se instituie de urgenţă tratamentul cu antibiotice, medicamentul de elecţie fiind penicilina, în dozele şi pe durata stabilite de medic. În cazul unui prim tratament trebuie testată reactivitatea faţă de medicament şi în cazul unei alergii înlocuirea penicilinei cu alt antibiotic. Efectul este spectaculos, simptomele se ameliorează după una-două zile şi practic bolnavul  încetează să mai fie contagios după 24 de ore, ceea ce nu implică oprirea tratamentului. În cazul virozelor respiratorii, tratamentul antibiotic nu este indicat, fiind suficientă terapia simptomatică: dezinfectante şi calmante faringiene, gargară cu soluţie salină şi antialgice pentru calmarea durerii.