x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei SFATUL MEDICULUI / Pneumonia

SFATUL MEDICULUI / Pneumonia

de Dr Dana Chehne-Tinică    |    26 Noi 2008   •   00:00
SFATUL MEDICULUI / Pneumonia

Oricine oricând, este expus riscului pneumoniei. Dar mai ales la sfârşitul toamnei, în lunile reci de iarnă sau la începutul primăverii pericolul pneumoniei este mai mare. Vestea bună este că pneumonia, complicaţie severă a gripei şi răcelilor de sezon, poate fi prevenită.



Pneumonia este inflamaţia plămânilor produsă cel mai frecvent prin infecţie, ce poate fi dată de un număr extrem de larg de agenţi patogeni: bacterii, virusuri, fungi, micoplasme, paraziţi etc. Infecţia se poate declanşa fie aspirând picături cu particule patogene, fie chiar de la bacteriile care există în mod normal în nas sau faringe, atunci când imunitatea organismului este compromisă. Anumite categorii de persoane sunt mai sensibile: copiii, bâtrânii (peste 65 de ani), bolnavii cu afecţiuni cronice (cardiace, respiratorii, renale, hepatice, diabet zaharat etc.), bolnavii de cancer sau cei care urmează un tratament imunosupresor, fumătorii sau consumatorii de alcool.  Persoanele internate sau care intră des în contact cu mediul clinic (pentru investigaţii, controale, tratamente)  precum şi cele imobilizate la pat sunt mai vulnerabile.

SIMPTOME
Debutul bolii poate fi brusc sau după o infecţie respiratorie. Bolnavul prezintă febră înaltă, frisoane, transpiraţii, durere toracică accentuată de mişcările respiratorii, tuse rebelă, la început seacă, apoi productivă, cu o expectoraţie mucoasă, galbenă,verzuie sau ruginie în funcţie de etiologie. În timp respiraţia devine rapidă şi superficială, ritmul cardiac creşte, apoi apare dispneea (respiraţia dificilă). Starea generală a bolnavului e alterată, cu cefalee, dureri musculare, oboseală, pierderea apetitului.  Există forme clinice numeroase, care ţin de virulenţa agentului patogen şi de imunitatea organismului.

VIRALĂ, BACTERIANĂ
În general, se consideră că formele virale sunt mai uşoare, lucru care nu este întotdeauna adevărat. În plus, o pneumonie virală poate fi complicată de una bacteriană. Copiii mici pot fi agitaţi şi iritabili la început, apoi refuză hrana şi devin apatici. Ei au respiraţia rapidă şi dificilă, zgomotoasă, cu mişcări accentuate ale aripilor nazale, putând prezenta ulterior cianoză (coloraţia albăstruie a pielii).

Uneori, în funcţie de localizarea pulmonară a infecţiei, copilul prezintă dureri abdominale şi vărsături. La bătrâni apare des o stare de confuzie, dezorientare, cu o atenuare a simptomelor respiratorii  şi cu mici ascensiuni febrile, care nu denotă o formă uşoară a bolii, ci o lipsă de reactivitate a organismului, fenomen  deosebit de periculos.

Tratamentul pneumoniilor este impus de agentul cauzal şi este numai de competenţa medicului.

Prevenirea infecţiilor respiratorii
Prevenirea pneumoniei se face în primul rând prin prevenirea şi tratarea corectă a infecţiilor respiratorii. Un alt obiectiv este asigurarea unei stări generale optime a organismului şi a unei imunităţi eficiente. Pentru aceasta trebuie adoptat un stil de viaţă sănătos, cu evitarea stresului, cu ore suficiente de somn, o dietă sănătoasă, cât mai naturală, bogată în vitamine şi proteine de calitate, cu puţine grăsimi şi dulciuri concentrate şi, indiferent de vreme, să facem sport pe cât posibil în aer liber.  La asta se adaugă evitarea poluării, a fumatului şi a consumului de alcool. Menţineţi legătura cu medicul dvs. de familie, faceţi vaccinul antigripal (nici acum nu este prea târziu), mai ales când aveţi indicaţii speciale, discutaţi cu doctorul despre oportunitatea  vaccinării antipneumococice. Această imunizare este recomandată mai ales copiilor sub 2 ani, dar şi copiilor care au depăşit această vârstă, în cazul existenţei unei patologii, mai ales cardiovasculare. Vaccinul este recomandat, de asemenea, şi persoanelor peste 55 de ani, mai ales dacă suferă de o afecţiune cronică (boli cardiovasculare, BPCO, diabet zaharat, cancer etc.), urmând ca, după o primă doză, în jurul acestei vârste, să fie administrată o dată la cinci ani, în funcţie de încărcătura patologică a bolnavului.

×
Subiecte în articol: viaţă sănătoasă