Am precizat că răceala, guturaiul, gripa sunt cauzate de virusuri. Deci să nu se repeadă bolnavii la antibiotice. La bombardamentul cu antibiotice virusurile dansează fiindcă nu sunt vulnerabile. De-abia când apare o suprainfectare peste bolile din clasa aceasta de viroză trebuie folosite antibioticele.
S-a mai menţionat că este bine ca vaccinarea împotriva gripei să se facă devreme, în septembrie-octombrie, pentru a se câştiga sporul de imunitate până ce sezonul rece favorizează înmulţirea gripei. Grupele de oameni cu risc crescut - copiii mici şi vârstnici - trebuie vaccinate împotriva gripei, fiindcă la aceste persoane virozele se complică, iar bătrânii au o mortalitate mai mică dacă sunt vaccinaţi. Bolnavii de BPOC, acea gravă bronhopneumopatie cronică obstructivă, trebuie internaţi, căci s-au decompensat după o răceală şi trebuie să li se facă şi antibiotice. Şi bolnavii de maladii ale inimii pot suferi o dezechilibrare atunci când fac viroze. Pentru a preveni transmiterea virozelor sfaturile obişnuite nu prea dau rezultate. Îndemnul "fereşte-te de frig" e greu de îndeplinit. Nu se pune în practică nici indicaţia conform căreia oamenii răciţi să stea acasă ca să nu îmbolnăvească pe cei de la serviciu sau de la şcoală. Dar câteva acţiuni folositoare pot fi îndeplinite. Când bolnavul răcit tuşeşte sau strănută, el trebuie să pună la nas şi gură un şerveţel pentru a reţine particulele umede pline de virusuri. Trebuie utilizat un şerveţel de unică folosinţă şi nu batista care prin manevrare repetată devine un depozit de microbi. E bine să se aerisească bine camera în care stă omul răcit pentru a preveni răspândirea virusurilor. Decât să se învelească cu trei plăpumi în vederea transpiraţiei, cei răciţi ar trebui mai curând să înghită o aspirină.
Citește pe Antena3.ro