Poate exista viaţă la o aciditate de 1,5-2,5, cât este aciditatea sucului gastric? Suntem tentaţi să credem că mediul gastric acid este unul prin excelenţă pur, care nu permite dezvoltarea unor microorganisme.
Cu toate acestea, medicina modernă consideră că factorul cel mai important în geneza ulcerului gastro-intestinal este infecţia cu o bacterie numită Helicobacter pylori. La acest tip de infecţie se adaugă folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene, alcoolismul, fumatul, stresul, factorii genetici, consumul de alimente condimentate.
Helicobacter pylori este prezent în 50%-70% dintre ulcerele duodenale şi în 30%-50% dintre cele gastrice. În cazul eradicării acestei bacterii numai 10% dintre ulcere recidivează. Până la vârsta de 30 de ani, 20% din populaţie este infectată cu Helicobacter pylori prin apă, hrană sau contact direct cu persoana bolnavă, procentul crescând la 50%, peste vârsta de 60 de ani.
Ulcerul gastrointestinal este o eroziune în mucoasa gastrică sau duodenală. Unele ulcere rămân asimptomatice, mai ales la vârste înaintate, dar cele mai multe se exprimă vehement, printr-o durere puternică. Durerea poate fi localizată oriunde între ombilic şi stern, apare după masă, la o jumătate de oră-o oră în cazul ulcerului gastric şi la două-trei ore în cazul celui duodenal. În cazul acestuia din urmă, durerea poate surveni şi noaptea, sculând bolnavul din somn. Este descrisă ca o senzaţie de arsură, foame dureroasă sau crampă, uneori iradiind în spate.
Durerea persistă minute sau ore şi este calmată de antiacide sau, în cazul ulcerului duodenal, de mâncare, şi poate dispărea spontan după un timp, pentru ca, după o perioadă de acalmie de câteva zile sau săptămâni, să reapară. Alte simptome: greţuri, vărsături, balonare, diminuarea apetitului, scăderea în greutate. Prezenţa vărsăturilor cu sânge (proaspăt sau de culoare închisă, dacă a stat mai mult timp în stomac) sau scaunele cu aspect specific (negru ca păcura) relevă existenţa unei complicaţii hemoragice.
Diagnosticul se face printr-o radiografie gastrointestinală sau printr-un examen endoscopic, care, în plus, poate recolta o porţiune de ţesut pentru excluderea naturii canceroase a leziunii şi pentru precizarea existenţei Helicobacter la acest nivel. Prezenţa bacteriei trebuie verificată de fiecare dată prin diferite metode: depistarea anticorpilor în sânge, test antigen din materiile fecale sau prin test cu carbon radioactiv din respiraţie.
Tratamentul ulcerului impune eradicarea Helicobacter pylori (dacă acesta a fost identificat) printr-o asociaţie de antibiotice şi reducerea acidităţii gastrice prin folosirea de antiacide, blocante. În cazul ulcerelor complicate sau care nu răspund la tratament se va recurge la metode chirurgicale.
Citește pe Antena3.ro