Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A, B, C, D, E⦠Aşa sună alfabetul vitaminelor care fac minuni in sezonul rece. Haideţi să invăţăm acest alfabet ca să descoperim remediul virozelor de sezon.
Vitamina A creşte rezistenţa la guturai, răceli şi chiar la gripa de sezon. Vitaminele din complexul B ne ajută să trecem mai uşor peste virozele respiratorii şi gripă. Iar vitamina C este excepţională cănd vine vorba despre imunitate. "In perioada de toamnă-iarnă, necesarul de vitamine al organismului este mai mare. Organismul este suprasolicitat de efortul de adaptare la temperaturile scăzute. In aceste condiţii cresc arderile, dar creşte şi consumul de vitamine şi minerale. De aceea, uneori dieta nu este suficientă şi avem nevoie de suplimente nutritive pentru a preveni virozele respiratorii şi gripa", arată conf. dr Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".
Stimularea imunităţii
De departe, vedeta sezonului rece este vitamina C, recunoscută pentru rolul său in stimularea imunităţii şi prevenirea infecţiilor respiratorii. Doza zilnică de vitamina C este de 35-65 mg pentru copii, 60-100 mg pentru adulţi. Femeile insărcinate, cele care alăptează, dar şi fumătorii au nevoie de un plus de vitamina C. Dacă sunteţi fumător şi nu vreţi să răciţi in această iarnă, atunci măncaţi căt mai multe kiwi, portocale, lămăi, măceşe, varză roşie. "Un pachet de ţigări distruge cantitatea de vitamina C care se găseşte intr-o lămăie - 80 mg - mai mult decăt doza zilnică recomandată. Iar pe fondul carenţei de vitamina C se instalează nu numai virozele respiratorii, ci şi depresiile, stările de astenie", ne atrage atenţia prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Acesta ne sfătuieşte să alegem vitamina C naturală, din legumele şi fructele crude. Avantajul vitaminei C naturale este că se găseşte in combinaţie cu flavonoizi, substanţe care ii potenţează acţiunea.
Prietenă bună cu vitamina C in sezonul rece este vitamina A, recomandată pentru combaterea infecţiilor. Vitamina A se găseşte in mod natural in alimentele de origine animală: ficat, unt, ouă. Vitamina A sau retinolul poate fi produsă, de asemenea, in organism pornind de la betacaroten - pigmentul galben din legumele şi fructele colorate (morcovi, roşii, mango, portocale). "Vitamina A este indispensabilă sistemului imunitar, dar şi menţinerii acuităţii vizuale. Vitamina A este liposolubilă, altfel spus, cărăuşul ei sunt grăsimile, ea ajungănd in organism cu ajutorul grăsimilor. Iar cei care elimină grăsimile din dietă pot suferi carenţe serioase. Vitamina A mai are un avantaj: organismele sănătoase işi pot face rezerve de vitamina A suficiente pentru o lună. Acest lucru nu poate fi spus despre vitaminele hidrosolubile, aşa cum sunt vitamina C şi grupul de B-uri, care nu au capacitatea de a se acumula in organism şi atunci aportul trebuie să fie neintrerupt", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
Vitamina E se alătură celorlalte două in stimularea imunităţii in această perioadă, deşi este cunoscută mai mult prin proprietăţile antiimbătrănire. Aceasta are proprietăţi antioxidante, antiinflamatoare şi se găseşte din belşug atăt in alimente de origine animală (ficat, gălbenuş de ou, unt), căt şi de origine vegetală (alune, migdale, fistic, germeni de grău, cereale integrale, ulei de măsline, de palmier, de floarea-soarelui).
Citește pe Antena3.ro
Copilul şi adolescentul
Organismul nostru funcţionează diferit nu numai in funcţie de anotimp, ci şi de vărstă. Intr-un fel stau lucrurile la un copil de 1 an, altfel la tănărul de 15 ani, la tănărul de 30 sau la adultul de 60 de ani. La sugar şi copilul mic, pe lăngă celelalte vitamine, o atenţie deosebită trebuie acordată vitaminei D. "Deoarece ritmul de creştere este foarte rapid, oasele cresc in lungime rapid. Vitamina D favorizează absorbţia calciului şi depunerea lui la nivelul oaselor şi in acelaşi timp stimulează imunitatea. De aceea, această vitamină va fi administrată in doză profilactică, suplimentar, mai ales in sezonul rece", arată conf. dr Dumitru Matei. Ghidurile medicale recomandă administratea de vitamina D zilnic, din prima lună de viaţă pănă la 18 luni in doze fracţionate, care nu trebuie să depăşească 500-1.000 de unităţi pe zi. Această doză se ia pănă la pubertate, inclusiv in lunile sezonului rece. Vitamina D este singura dintre vitamine care poate fi sintetizată de organismul uman, prin transformarea in piele a colesterolului sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete. Este suficient să ne expunem la soare antebraţul aproximativ 15 minute zilnic, pentru ca organismul să işi primească necesarul de vitamina D. In lunile de iarnă insă, acest lucru nu mai este posibil şi trebuie să ne orientăm spre alte surse: fie alimente bogate in vitamina D, fie suplimente nutritive. Altfel pot apărea foarte uşor carenţele, care sunt sinonime cu rahitismul la copiii mici. Alimentele bogate in vitamina D sunt peştele gras oceanic, gălbenuşul de ou, untul, ficatul.
Nu numai copiii au nevoie de vitamina D in sezonul rece, ci şi adolescenţii şi adulţii. In adolescenţă se constituie aproximativ 50% din masa osoasă. Dacă nu primeşte necesarul de calciu şi vitamina D in această perioadă critică, tănărul nu va ajunge, in jurul vărstei de 30 de ani, la densitatea osoasă normală. La adulţi, o carenţă de vitamina D se asociază cu scăderea densităţii osoase şi cu riscul de osteoporoză. Suplimentele cu vitamina D le sunt recomandate cu precădere vegetarienilor şi persoanelor care ţin post, dat fiind că in timpul iernii, vitamina D o luăm din alimente de origine animală.
Femeia insărcinată
Indiferent de sezon, o femeie insărcinată are nevoie de un supliment de vitamine pentru a se asigura că micuţul pe care il va aduce pe lume va fi sănătos. Nu contează că viitoarea mamă are 20, 25 sau 30 de ani, sarcina o solicită la fel de mult. "In primul rănd, in cazul femeilor insărcinate trebuie suplimentat acidul folic sau vitamina B9. In mod normal, doza zilnică recomandată de acid folic este de 150-200 de micrograme. La femeile insărcinate, dar şi la cele care alăptează, această doză trebuie să ajungă la cel puţin 400 de micrograme. Deoarece acidul folic protejează fătul de afecţiuni grave ale creierului şi măduvei spinării. Alături de acidul folic, femeile insărcinate trebuie să aibă grijă la vitamina A şi vitamina D, mai ales in ultimul trimestru de sarcină", le sfătuieşte conf. dr Dumitru Matei pe viitoarele mămici.
In cazul adulţilor sănătoşi, dieta echilibrată este suficientă pentru asigurarea acidului folic, care se găseşte in lapte, brănzeturi fermentate, legume verzi (spanac, broccoli). In sezonul rece, acidul folic şi celelalte vitamine din grupul B ne pot fi de ajutor in creşterea rezistenţei la infecţii. In afară de aceasta, complexul de B-uri este recomandat in stările de convalescenţă, contribuie la imbunătăţirea stării psihice, la intărirea rezistenţei la stres.
Suplimentele cu vitamine
Carenţele de vitamine pot fi evitate dacă avem o dietă echilibrată. Totuşi, este suficientă dieta pentru a ne asigura necesarul de vitamine şi minerale? La această intrebare răspunde prof. dr Gheorghe Mencinicopschi: "Alimentaţia joacă un rol important in a acoperi nevoile de vitamine, dar nu este suficientă in multe cazuri, mai ales in sezonul rece. In trecut, omul işi asigura necesarul de vitamine prin dietă. Acum, domesticirea animalelor şi a plantelor a modificat drastic compoziţia alimentelor. Un măr pe care il cumpărăm din piaţă, de exemplu, conţine mai puţine vitamine şi minerale decăt un măr sălbatic. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre carnea provenită de la animale domestice, spre deosebire de carnea de vănat".
Recomandări
In aceste condiţii avem nevoie de suplimente nutritive? Da, dar cu unele menţiuni pe care le fac specialiştii in nutriţie. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi afirmă că suplimentele nutritive pot echilibra dieta, dar nu pot inlocui alimentul propriu-zis. Chiar dacă se eliberează fără prescripţie medicală, suplimentele nutritive nu ar trebui să se administreze fără sfatul medicului sau al specialistului in nutriţie.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că administrarea de vitamine şi minerale fără analize prealabile nu oferă intotdeauna rezultatele aşteptate. In 50% dintre cazuri nu este nevoie de suplimente cu vitamine, in 20% dintre cazuri, organismul nu reacţionează in nici un fel la administrarea suplimentelor. Doar in 30% dintre cazuri, vitaminele au cu adevărat efectul aşteptat, au demonstrat studiile OMS.
ATENŢIE! Suplimentele alimentare conţin vitamine in forma lor naturală sau vitamine de sinteză? "Se ştie că vitaminele in forma lor naturală sunt mult mai eficiente. Din păcate, in ţara noastră, legislaţia este permisivă şi ambiguă şi nu obligă producătorii să menţioneze pe etichetă dacă folosesc vitaminele in forma naturală sau de sinteză", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
ETICHETE. Vitaminele se eliberează in farmacii fără prescripţie medicală. De aceea, atunci cănd cumpărăm un supliment cu vitamine trebuie să citim cu atenţie eticheta pentru a cunoaşte modul de administrare. Pe etichetă trebuie să fie precizate, de asemenea, denumirea substanţei active, informaţii referitoare la compoziţie, termenul de valabilitate, condiţiile de păstrare.
HIPERVITAMINOZE. Riscul de hipervitaminoză apare in cazul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), care au capacitatea de a forma depozite in organism. "Vitamina A este prima vitamină de care se ţine seama atunci cănd administrăm un preparat multivitaminic. In exces, vitamina A poate provoca hipertensiune intracraniană. Nici vitamina D nu este lipsită de riscuri in cantităţi excesive. Această vitamină poate să ducă la depuneri de calciu in diferite organe", avertizează conf. dr Dumitru Matei.
