... iar Stela Popescu a devenit Cetăţean de Onoare al Nürnbergului
Era o zi însorită de sfârşit de iunie şi Piaţa Mare a oraşului Nürnberg era plină de lume. În mijlocul pieţei, pe o scenă cochetă se auzeau vorbele "moldovineşti" ridicole, dar mustind de haz ale Coanei Chiriţa în alintări ca nuca-n perete cu Leonaş şi Musiu Charles, dar şi ridicând fumuri de isprăvniceasă. Fermecătoare, clocotitoare, talentată, strălucea în muzicalul "Coana Chiriţa" Stela Popescu. Stela Popescu - "Doamna Strălucire în trei schimburi", cum o denumesc eu. Ropote de aplauze în piaţa cochetului oraş german venite nu numai de la saşii noştri trăitori acum în Germania, dar şi chiar de la nemţii-nemţi, care nu prindeau savoarea graiului din "Ieşi", dar erau fermecaţi de mimica şi temperamentul la punctul de fierbere al inepuizabilei actriţe Stela. A urmat imediat momentul "Primăvara magnoliilor", în care Stela Popescu a rostit superbele ei cuplete de revistă, iar solişti de la Opera din Bucureşti, tineri şi talentaţi, au început să cânte aria Brindisi din Traviata. Iarăşi urale de admiraţie care s-au împletit cu strigătele de fericire venite din celălalt colţ al Pieţei din Nürnberg, unde pe un ecran imens se vedea cum fotbaliştii Germaniei marcau încă un gol în poarta Angliei. Tunetele de aplauze pentru Coana Chiriţa şi Opera Comică din Bucureşti se însumau cu aplauzele pentru isprava echipei de fotbal a Germaniei, care îngenunchease la Campionatul Mondial din Africa de Sud naţionala cu pretenţii a Angliei. Succes desăvârşit al Operei comice din Bucureşti la Festivalul Artei Româneşti de la Nürnberg. Stela Popescu a primit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Nürnberg, diploma purtând semnătura primarului. Iar Opera Comică a primit la Festivalul de la Nürnberg Premiul Bravissimo. Chiar este trist că onorurile acestea le primeşte un colectiv inimos şi talentat de la Opera Comică din Bucureşti, adică ne aplaudă şi ne premiază occidentalii şi despre Opera Comică din Bucureşti se ştiu în ţară nedrept de puţine lucruri. O femeie plină de iniţiativă şi tenacitate, reputata scriitoare de cronici teatrale şi cinematografice Smaranda Oţeanu-Bunea a înfiinţat acest colectiv al Operei Comice acum şapte-opt ani, obţinând 13 premii internaţionale, jucând în jur de 150 de spectacole pe an şi făcând turnee de succes în lumea largă. Mai de curând, Opera Comică a primit de la Primăria Capitalei Teatrul Giuleşti, pe care oamenii Operei Comice, în frunte cu directoarea Smaranda Oţeanu-Bunea, l-au reabilitat, ba, mai mult, a deschis şi o grădină de vară în coasta Stadionului Rapid. Este o veritabilă modelare a gustului copiilor, tineretului, oamenilor în toată firea, fiindcă spectacolele de la Opera Comică sunt de ţinută. Aici se cântă arii celebre de operă de către cântăreţele Operei, momentele de dans sunt interpretate de balerini absolvenţi ai şcolilor de coregrafie, se dansează şi se cântă de copii cu tente etno moderne. La spectacolele Operei Comice vin elevii din şcoli şi licee oferindu-li-se artă inteligent modelată la gusturile anilor aceştia. "Artiştii noştri iată că au uimit Nürnbergul, aşa se spunea în Piaţa Mare a oraşului care este şi o emblemă a condamnării războiului, căci acolo au fost judecaţi criminalii «de război», povesteşte Stela Popescu. La debutul muzicalului «Coana Chiriţa» de acum cinci ani am avut şi emoţii. Cântau în muzical solişti de la Operă şi apăream şi eu să behăi moldovineşte trăsnăiile Coanei Chiriţa. Dar totul a fost un succes." O întreb pe inepuizabila Stela Popescu dacă i-a fost greu să grăiască în limba dulce a "Ieşilor." "În cinci minute aşa de fain îţi vorbesc şi în ardeleneşte de te fac praf."
Citește pe Antena3.ro