Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Neimpunerea unor limite realiste în comportamentul de zi cu zi al unui individ poate conduce într-un final (nefericit) la o percepere negativă din partea oamenilor cu care acesta interacționează constant. O astfel de tipologie e însoțită deseori de epitete deloc măgulitoare precum „egoist”, „hiperexigent”, „dominator”, „narcisist” etc. Psihoterapeuții Jeffrey A. Young și Janet S. Klosko, autorii studiului „Cum să-ți reinventezi viața” (Editura Trei, 2023), apreciază că un astfel de subiect este, de fapt, mult mai complex: „Afecțiunea este relaționată, în multe cazuri, și cu autocontrolul”. Adică? „Ești atât de impulsiv sau ai trăiri emoționale atât de intense încât nu te poți concentra pe scopuri de lungă durată. Preferi întotdeauna gratificarea imediată. Nu suporți rutina sau sarcinile plictisitoare. Constați că ești o persoană specială, care are dreptul să facă totul așa cum dorește”.
Limite interne, limite externe
În completare: „Dar a avea niște limite realiste înseamnă a accepta limite interne și externe (realiste) cu privire la propriul comportament. Aici se încadrează capacitatea de a înțelege și de a ține cont, în acțiunile noastre, și de nevoile celorlalți - de a menține un echilibru între nevoile noastre și ale celorlalți. Este vorba, de asemenea, și de capacitatea de a exercita suficient autocontrol și destulă autodisciplină pentru a ne atinge scopurile și a evita să fim pedepsiți de societate. Când creștem într-un mediu care include limite realiste, părinții stabilesc consecințe pentru comportamentul nostru ce răsplătesc un grad realist de autocontrol și autodisciplină”.
A fi om, a fi responsabil
Mai precis? „Nu ni se fac toate poftele sau nu ni se permite o libertate excesivă. Suntem învățați să fim responsabili. Trebuie să ne facem temele și să ducem la bun sfârșit sarcinile plictisitoare. Părinții ne arată cum să luăm în considerare și punctul de vedere al altor persoane și cum să fim sensibili la nevoile altora. Suntem învățați să nu rănim oamenii în mod nenecesar. Învățăm să respectăm drepturile și libertatea altora”. Și dacă în copilărie n-am avut parte de aceste limite realiste? „Înseamnă că părinții au fost prea indulgenți sau permisivi. V-au oferit tot ce ați vrut. V-au răsplătit comportamentul manipulator - obțineați tot ce voiați dacă trânteați o criză de nervi. Nu v-au supravegheat adecvat. V-au permis să vă exprimați furia fără nicio restricție. Nu ați învățat niciodată noțiunea de reciprocitate. Nu ați fost încurajat să înțelegeți sentimentele celorlalți sau să țineți cont de ele. Nu ați fost învățați cum să aveți autodisciplină și autocontrol”.
Capcana drepturilor personale
Rezultatul? „Toate aceste greșeli v-au dus înspre capcana revendicării de drepturi personale. Este de asemenea posibil ca părinții dumneavoastră să fi fost reci din punct de vedere emoțional și să nu vă fi oferit căldura umană necesară. Ați fost mereu criticat și devalorizat. Ați ajuns să credeți că aveți drepturi speciale în viață pentru a compensa sau pentru a scăpa de sentimentul de deprivare emoțională și devalorizare. Revendicarea de drepturi personale poate avea un impact negativ asupra vieții dumneavoastră. La un moment dat, oamenii se vor sătura de toanele dumneavoastră. Riscați astfel să fiți părăsit, ocolit, concediat. Și toate aceste neplăceri au la bază lipsa unor limite realiste, mai exact lipsa unor asemenea limite”.
Dependențe, ratări, infracțiuni
Nu în ultimul rând: „Dacă problemele întâmpinate în privința limitelor includ și dificultatea de a exercita autodisciplină și autocontrol, acest lucru vă poate afecta chiar și sănătatea. Puteți ajunge să fumați excesiv, să deveniți dependent de stupefiante, să mâncați prea mult sau să nu faceți deloc mișcare. Este posibil să ajungeți să faceți chiar și infracțiuni, cum ar fi să atacați pe cineva când vă pierdeți autocontrolul; sau să fiți arestat pentru conducere sub influența alcoolului. Problemele cu autodisciplina vă pot face să ratați îndeplinirea unor scopuri importante în viață. Vă este atât de greu să vă impuneți o disciplină încât abandonați toate eforturile în acest sens”. Așa că, trageți linie (limite)!
„Oamenii care au probleme cu limitele tind să-i învinovățească pe ceilalți pentru propriile greșeli, abateri etc.”, Jeffrey A. Young, psihoterapeut
„A avea niște limite realiste înseamnă a accepta limite interne și externe cu privire la propriul comportament. Aici se încadrează capacitatea de a înțelege și de a ține cont și de nevoile celorlalți”, Janet S. Klosko, psihoterapeută
