Cel mai bun vin: mult şi ieftin. Piaţa gri, cel mai mare furnizor

Banii investiți în ultimii ani în sectorul viticol au transformat România într-unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa. Asta nu înseamnă însă și o prezență în creștere pe piețele externe a mărcilor românești pentru că nu am reușit încă să ne creăm un brand de țară. Din statistica Ministerului Agriculturii reiese că vița de vie se cultivă pe o suprafață de circa 180.000 de hectare, dar această cifră este pusă însă sub semnul întrebării având în vedere că la APIA sunt înregistrate doar circa 50.000 de hectare cultivate. În tot acest timp, piaţa nefiscalizată a comerţului cu vin bate 100 de milioane de euro anual.

După cele aproape 180.000 de hectare de viță de vie, care apar în statisticile Ministerului Agriculturii, anul trecut s-a obținut o recoltă în jurul a patru milioane de hectolitrii de vin, după ce în 2015 aceasta fusese de 3,6 milioane de hectolitri. Sunt producții care plasează țara noastră în topul țărilor mari producătoare de vin, dar nu reușim să câștigăm piețele externe, în ciuda investițiilor făcute. În 2015 au exportat doar 13,8 mii hectolitrii de vin, în timp ce importurile au fost de aproape patru ori mai mari.

Subvenţii doar pentru 50.000 ha

Dacă asupra producțiilor raportate nu există suspiciuni, în schimb în ceea ce privește suprafața cultivată datele nu concordă. „În statisticile Ministerului Agriculturii apar 90.000 de hectare cultivate cu viță nobilă și 90.000 de hectare cu viță hibridă din care se poate produce vin de masă. La Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură avem înregistrate sub 50.000 de hectare pentru plata subvențiilor. Evident, se pune întrebarea unde este diferența. Noi am solicitat deja ministerului clarificarea acestei probleme, dar încă mai așteptăm răspunsul”, ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Național al Viei și Vinului.

60% din consum scapă impozitării

În condițiile în care se achită subvenții doar pentru 50.000 de hectare de viță, cei mai mare parte a producției de vin comercializate este nefiscalizată, intrând în zona gri a economiei.  „Aproximativ 60% din vinul consumat în România este nefiscalizat. Valoare piaței gri poate fi între 100-150 milioane de euro/an. Vom putea face o mai bună apreciere după ce vom avea datele oficiale de la MADR”, ne spune reprezentantul PNVN.  Este un procent extrem de mare care face ca bugetul statului să fie ocolit an de an de sute de milioane de lei.

Conform Legii Viei și Vinului există obligativitatea producătorilor să facă declarații de recoltă (cantitatea de struguri-n.red) și de vin produs la Direcțiile Agricole.

Respectarea îndeplinirii acestei obligații legale revine Direcției de Inspecții din cadrul Ministerului Agriculturii, iar încălcarea ei se poate sancționa cu o sumă cuprinsă între 8.000 și 12.000 de lei. “Problema este că se declară mai puțin, că Inspecția de Stat din MADR nu își face treaba, generând astfel concurență neloială în piata și o suprataxare a producătorilor onești care vând vin în regim fiscalizat”, susține reprezentantul Patronatului.

Cele mai importante cinci pieţe de export pentru vinurile româneşti sunt Marea Britanie, Germania, China, Olanda şi Bulgaria.

Absorbţia fondurilor europene, blocată

Sectorul viticol a reușit performanța să absoarbă în proporţie de 100% fondurile puse la dispoziţie de Comisia Europeană în perioada 2009-2013, iar pentru perioada 2014-2018 beneficiază de o alocare financiară mărită în cuantum de 47,7 milioane euro anual. Până acum însă gradul de absorbție este de sub 25%. Una dintre explicaţii este că în ultimii ani Ministerul Agriculturii, uneori la recomandările Curţii de Conturi a României, a impus arbitrar, împotriva opiniilor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, o legislaţie extrem de birocratică, facând ca aceste fonduri să nu poata fi accesate de operatorii economici interesati.

 „Fără atragerea fondurilor europene am fi rămas mult în urma altor state cu tradiţie în producerea vinului, iar şansa noastră ca sector este să accesăm în continuare programe de finanţare atât pentru dezvoltare, cît şi pentru promovarea vinurilor la export. Fără crearea brandului naţional, ne va fi aproape imposibil să concurăm pe piaţa mondială”, Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Național al Viei și Vinului..

Producția de struguri pentru vin va fi puternic afectată în 2017 ca urmare a fenomenelor meteo nefavorabile, iar acest lucru va duce la scumpirea vinului în acest an. Africa de Sud şi America de Sud au confirmat deja producţiile mai mici. Fenomene similare s-au înregistrat și în multe regiuni viticole din Republica Moldova, Franța, Germania, Elveţia şi Republica Moldova. În replică, Spania a scumpit deja exporturile de vin vrac.

Importul de vin

Exportul de vin

Sursa: Ministerul Agriculturii