Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat duminica noaptea un acord de ajutor financiar între Cipru şi Troica formată din FMI, BCE şi UE. Planul prevede acordarea unui împrumut de 10 miliarde de euro pentru Cipru, în schimbul restructurării sectorului bancar.
Prima bancă a ţării Bank of Cyprus, se va reorganiza, cea de-a doua, Laiki, va fi închisă. Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi transferate la Bank of Cyprus iar depozitele peste 100.000 de euro vor fi preluate de o bancă cu active toxice, unde vor înregistra pierderi foarte mari.
În plus, sumele de peste 100.000 de euro din depozitele de la Bank of Cyprus vor fi taxate cu 30% - 40%, urmând ca nivelul final să fie stabilit de experţii Comisiei Europene şi FMI după o serie de calcule. Vestea bună este că depozitele mai mici de 100.000 de euro nu vor fi afectate.
Bank of Cyprus a anunţat printr-o notă sucursalele şi filialele din străinătate că decizia de taxare a depozitelor mai mari de 100.000 de euro va fi aplicată numai pentru depozitele constituite în Cipru. Bank of Cyprus are în România o participaţie semnificativă la Banca Transilvania, cu 9,9% din capitalul social. Şi Laiki Bank e prezentă în România prin Marfin Bank, care are depozite atrase de 180 milioane euro de pe piaţa locală, dar care nu vor fi afectate de acordul cu guvernul de la Nicosia.
Cipru este al cincelea stat din eurozonă care a solicitat ajutor finaciar, după Grecia (380 miliarde euro), Spania (100 miliarde euro), Portugalia (78 miliarde euro)şi Irlanda (85 miliarde euro).
Reacţii pozitive
Oficialii ciprioţi, dar şi cei ai UE, s-au declarat mulţumiţi de acordul financiar, după ce au refuzat prima variantă care a fost considerată de neconceput de către ciprioţi. Creditorii externi au cerut iniţial ca depozitele mai mici de 100.000 de euro să fie taxate cu 6,75%, iar cele care depăşesc această valoare cu 9,9%. Parlamentul a refuzat să promulge această măsură, iar băncile au fost închise pe tot parcursul săptămânii trecute.
Acum, ministrul cipriot de finanţe, Michalis Sarris, a delarat că a doua variantă a acordului evită posibilitatea unui faliment, dezastrul şi ieşirea din zona euro. “Trebuie găsit un echilibru între prudenţă şi stabilitate”, a declarat Sarris care a adăugat “vom hotărî cât de repede va fi posibil data la care băncile se vor redeschide”.
Închiderea băncilor care a avut ca scop evitarea scurgerii capitalului, precum şi limitarea retragerilor de la bancomate, pune serioase probleme economiei ţării, a afirmat la rândul său preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.
Acordul aprobat de Eurogroup pentru susţinerea financiară a Ciprului este "echitabil" şi poate stabiliza situaţia din ţară, a declarat, luni, ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, citat de AFP. Rezultatul negocierilor este echitabil pentru toate părţile implicate. Cu soluţia găsită, Cipru are o şansă bună să restabilească încrederea pierdută, a declarat José Manuel Barroso, preşedinţele Comisiei Europene.
Pieţele financiare deschid în creştere. Leul s-a apreciat
Vestea salvării Ciprului a fost resimtită bine pe pieţele financiare. Inclusiv leul s-a apreciat la deschiderea sesiunii interbancare de ieri, cursul a coborât spre 4,4150 lei/euro. La deschidere, euro era cotat la 4,4180 - 4,4210 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când operaţiunile se perfectau în jurul nivelului de 4,4260 lei/euro.
Ulterior, vânzările de valută au dus cursul până la 4,4150 - 4,4180 lei. Evoluţia a fost determinată de optimismul jucătorilor, după ce în noaptea de duminică spre luni a fost aprobat un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului. Banca Naţională a României (BNR) a publicat ieri un curs de 4,4154 lei/euro, faţă de 4,4286 lei/euro, cât a fost vineri, 22 martie.
Şi acţiunile europene au deschis în creştere. "Pieţele încep să presupună, cu aceste minicrize financiare, că se găseşte o soluţie mereu. Asta este un lucru bun", a declarat Stephen Halmarick, şeful diviziei de cercetare pentru investiţii la Colonial First State Global Asset Management din Sydney, care administrează active de 150 de miliarde de dolari.
Ruşii se simt furaţi dar sunt dispuşi să ajute
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat ieri că guvernul de la Moscova poate restructura împrumutul de 2,5 miliarde euro acordat Ciprului la sfârşitul anului 2011, în pofida tensiunilor apărute între cele două ţări după ce Nicosia a acceptat taxarea depozitelor bancare mari, potrivit Guardian.
"În lumina deciziei luate de Eurogroup, preşedintele Putin consideră că este posibil să sprijinim eforturile preşedintelui Ciprului, şi de asemenea ale Comsiei Europene, menite să depăşească criza economică şi criza bancară sistemică a insulei-stat", a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, citat de Interfax.
Anunţul este surprinzător având în vedere că cetăţeni şi companii din Rusia au depozite în băncile cipriote care depăşesc zeci de miliarde de dolari.
Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat însă că decizia Ciprului de a taxa depozitele bancare negarantate este echivalentă cu furtul.
Ministrul cipriot al Finanţelor, Michalis Sarris, a fost săptămâna trecută la Moscova pentru a solicita sprijinul financiar al Rusiei, însă discuţiile s-au încheiat aparent fără un acord.
