Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Rambursarea creditelor pe termen mediu şi lung se poate face în două moduri: prin rate egale (anuităţi) şi prin rate descrescătoare. Consumatorul are dreptul să aleagă modalitatea prin care doreşte să ramburseze creditul”, precizează noul alineat introdus la articolul 38 din OUG 50/2010 şi votat de Comisia pentru buget-finanţe-bănci. Iniţiatorii au argumentat că existe mai multe avantaje în cazul rambursării prin rate descrescătoare, cum ar fi dobânda totală plătită, mult mai mică decât în cazul rambursării prin rate egale, fiind dat exemplu că la un credit de 300.000 de euro, pe 30 de ani, cu o dobândă de 5,95% pe an, diferenţa este de 79.231 de euro, potrivit Mediafax.
În motivaţie se mai arată că la rambursările descrescătoare suma împrumutată are rata de scădere mai mare, întrucât capitalul împrumutat scade constant de la o lună la alta, clienţii plătesc mai puţină dobândă în primii ani, iar în ultimii ani ai derulării creditului, rata lunară este mult mai mică decât în cazul rambursării prin anuităţi, ceea ce e în conformitate cu capacitatea de plată la vârste mai înaintate.
Un argument în favoarea ratelor descrescătoare îl reprezintă şi înţelegerea mai facilă a graficului de rambursare de către cosnumatorul fără educaţie financiară.
“Deşi metoda de rambursare prin rate descrescătoare prezintă avantaje multiple şi semnificative în favoarea consumatorilor, acestora nu le este permisă (de către creditori) rambursarea creditelor prin rate descrescătoare. Dacă pe site-uri, teoretic, câteva bănci încă mai prezintă posibilitatea de alegere a metodei prin care se poate rambursa creditul, în practică nu se permite consumatorului să-şi manifeste opţiunea. De-a-lungul timpului, foarte puţine bănci din România au permis alegerea metodei de rambursare de către consumator. În ultimii ani, această posibilitate de alegere a dispărut. În prezent, băncile impun metoda de rambursare prin anuităţi (rate egale)”, se arată în materialul de susţinere a amendamentului. Pe partea de dezavantaje este menţionat doar că în primii ani rata este mai mare decât în varianta rambursării în rate egale, ceea ce limitează capacitatea de îndatorare a clienţilor.
FMI nu poate impune Parlamentului să voteze într-un anumit ritm
Citește pe Antena3.ro
Condiţionalitatea de a modifica OUG 50 până la aprobarea următoarei tranşe FMI nu poate grăbi procesul legislativ în Parlament, Guvernul având varianta modificării actului normativ printr-o altă ordonanţă, afirmă preşedintele Comisiei de buget finanţe-bănci, deputatul Viorel Ştefan.
“Nici o condiţionalitate nu poate forţa Parlamentul să voteze într-un anumit ritm sau de o anumită manieră. Guvernul poate modifica OUG 50 prin ordonanţă de urgenţă pentru a respecta condiţionalitatea”, a spus Viorel Ştefan la finalul şedinţei Comisiei pentru buget-finanţe-bănci din Camera Deputaţilor, în care au fost aprobate mai multe amendamente la OUG 50/2010, potrivit Mediafax. Modificarea OUG 50 privind creditele populaţiei astfel încât să asigure transparenţă, dar şi stabilitate financiară este una dintre cele cinci precondiţii pentru eliberarea următoarei tranşe de la FMI, iar în anexa scrisorii suplimentare se precizează că prevederile actului normativ nu vor fi aplicate contractelor în derulare. “Ca o precondiţie, vom lucra cu Parlamentul pentru a ne asigura că Ordonanţa 50 din 2010 va îmbunătăţi transparenţa şi protecţia drepturilor consumatorilor, asigurând, totodată, stabilitatea sistemului financiar şi conformitatea cu prevederile Directivei 48/2008 a Comisiei Europene. În acelaşi timp, ne vom asigura că BNR este singura instituţie autorizată pentru reglementarea activităţii de creditare a băncilor”, se arată în scrisoarea suplimentară convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) la finalul misiunii din octombrie-noiembrie, document obţinut de Mediafax.
Pe de altă parte, la anexa scrisorii de intenţie, la capitolul “Precondiţii”, este specificată modificarea ordonanţei “astfel încât să nu fie aplicată contractelor în derulare”.
Ordonanţa privind creditele de consum se află în dezbatere la Comisia de buget-finanţe-bănci din Camera Deputaţilor, după ce a fost aprobată în Senat fără nici o modificare.
