Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a intrat într-o zodie a consumului, de departe principalul vector al creşterii economice. Ocupăm primul loc din UE la acest capitol şi nu dăm semne că mai putem fi detronaţi. Volumul de afaceri în comerţ urcă într-un ritm de cinci ori mai mare decât media spaţiului comunitar, în timp ce interesul pentru orice formă de investiţie a lâncezit. Potrivit semnalelor lansate de experţi, cumpărăm cu frenezie produse de proastă calitate, evitate de occidentali, însă efectele exercitate de COVID vor pune capăt acestui comportament. Aceasta după ce frica de epidemie i-a împins pe români să golească rafturile.
Volumul comerţului cu amănuntul a crescut în România, în ianuarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 11%. Este cea mai puternică majorare din Uniunea Europeană, care a avut un avans mediu de 2,1%, de peste cinci ori mai mic comparativ cu ţara noastră, conform datelor Eurostat. Pe locurile următoare în top vin două state cu majorări evident mai modeste decât noi, Ungaria (7,6%) şi Lituania (5,5%). Într-o perioadă de şase luni (august 2019 - ianuarie 2020), România a ocupat de patru ori locul întâi în spaţiul comunitar, la acest capitol. Excepţiile au apărut în octombrie (când ne-a întrecut doar Grecia) şi noiembrie (când am ocupat a treia poziţie, după Ungaria şi Cipru.
Toate produsele au succes
Analizând datele Institutului Naţional de Statistică (INS), vom observa o structură echilibrată a creşterilor. Astfel, la secţiunea cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, volumul cifrei de afaceri a urcat cu 10,6%. La segmentul cu vânzare predominantă de produse nealimentare, saltul a fost de 11,2%, iar la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate, de 11,9%. Românii dovedesc astfel apetenţă pentru consum în general, fără o preferinţă specială pentru un anumit grup de produse.
Citește pe Antena3.ro
Băncile, deloc atractive
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 8,9% în ianuarie 2020, faţă de ianuarie 2019. În acelaşi timp, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au urcat cu 13,8%. Anul trecut pe vremea asta, deci în ianuarie 2019 faţă de ianuarie 2018, depozitele în lei s-au majorat cu 7,4%, iar cele în valută exprimate în lei, cu 19,9%. Aşadar, apetitul pentru economisirile în lei urcă uşor, iar pentru cele în valută coboară sensibil. De remarcat însă că la acel moment, febra consumului era mai puţin efervescentă. În prima lună a anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2018, volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul a urcat cu numai 6,7%, nivel cu peste 4 puncte procentuale mai mic decât în ianuarie 2020. Dar tot pe un loc fruntaş în UE ne situam, al treilea, după Slovenia (11%) şi Irlanda (8,1%).
Pe podiumul UE
Consumul în ascensiune alimentează o majorare substanţială a Produsului Intern Brut (PIB), de 4,1% pe 2019, după cum arată prognoza Comisiei Europene din februarie anul acesta. Nivelul ne plasează pe al treilea loc în UE, după Malta (5%) şi Ungaria (4,6%). Pentru 2020, suntem creditaţi cu o creştere economică de 3,6%, a doua după Malta (4,2%). În acest context, populaţia a avut la dispoziţie venituri tot mai mari. Salariul mediu lunar net a urcat, în decembrie 2019 faţă de ultima lună a anului precedent, cu 13%, până la 3.340 de lei.
Coronavirus alungă speranţa pentru o creştere economică solidă la nivel mondial în 2020, au spus oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI). Ei au redus estimarea de creştere de la 3,3% la sub 2,9%.
Salariile mărite iau drumul magazinului
Ne aflăm încă în siajul scăderii TVA la alimente, care contează mult în ecuaţia consumului, spune Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE. În opinia acestuia, trebuie luată în calcul ceea ce el numeşte „greşeala favorită a Guvernului”, mesajul eliminării supraacizei, în condiţiile în care „suntem o ţară mare consumatoare de carburant”. Pe de altă parte, majorarea salariului minim brut - de la 1.900 la 2.080 de lei de la 1 ianuarie 2019, apoi la 2.230 de lei de la începutul acestui an - a ridicat toate veniturile, din întreaga economie, crede specialistul. În plus, „contrar aşteptărilor, ne situăm într-un proces de dezinflaţie, preţurile urcă într-un ritm mai lent decât anul trecut”, arată Mitroi. Dar atenţie, „mare parte din consum vine din import, cumpărăm tot mai multe produse de calitate tot mai îndoielnică”, semnalează profesorul. Aşadar, creşterea preţurilor s-a atenuat scăzând calitatea produselor. „Românii se orientează către acele sortimente pe care occidentalii le evită”, explică Mitroi. În acelaşi timp, asistăm la un dezinteres investiţional, „populaţia nu are motive să depună banii la bancă, având în vedere dobânzile mici oferite la depozite”, subliniază expertul în economie comportamentală. El previzionează însă că febra consumului va fi temperată de influenţele venite din contextul internaţional. „Coronavirus va aduce o frânare economică pe plan mondial şi implicit în România. Astfel, consumul va suferi un efect de tamponare”, a declarat Adrian Mitroi.
