Cum este cu supravegherea fiscală în alte țări UE

Guvernul nu va mai putea să ia decizii în domeniul financiar dacă Comitetul pentru Supravegherea Macroprudenţială nu va fi de acord cu ele. Noul organism, creat la solicitarea UE şi croit după model dâmboviţean, are rolul de a preveni şi supraveghea crizele financiare. Face recomandări Guvernului, ASF-ului sau BNR, pe care aceste instituţii au obligaţia să le respecte. În toate celelalte ţări din Uniunea Europeană, un astfel de comitet are doar rol consultativ.

Primul conflict între Comitetul Macroprudenţial şi Ministerul de Finanţe (CMMF) se coace acum la foc mocnit. Este vorba despre Codul Fiscal, care ar putea ridica probleme legate de derapajele bugetare ce ar pune în pericol deficitul din 2016. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care este şi preşedintele Comitetului pentru Supravegherea Macroprudenţială, a declarat recent că doreşte ca aplicarea prevederilor din Codul Fiscal să se facă eşalonat, pentru a nu pune presiune pe deficitul bugetar de anul viitor.

Pe de altă parte, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a spus răspicat că nu va schimba nimic la Codul Fiscal, pe care-l va retrimite în Parlament exact în forma adoptată data trecută. Dacă trece din nou de parlamentari, preşedintele va fi nevoit să-l promulge. Ce va face Comitetul Macroprudenţial, va cere Guver¬nului să modifice Codul până-l trimite în Parlament? Dacă Isărescu va lua această decizie, atunci Executivul va avea obligaţia să „adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, inclusiv în sensul emiterii de reglementări”. Cu alte cuvinte, să-l modifice!

Ordonanţă controversată
Avocaţi, analişti economici şi oameni politici au declarat că noua instituţie, aprobată de Guvern, prin Ordonanţă de Urgenţă, pe 22 iulie, este exterm de controversată. „După părerea mea, e un atac direct la sistemul democratic. (...) Vorbim despre un supraguvern”, a spus avocatul Gheorghe Piperea, la Daily Income. Acesta a mai precizat că recomandările emise devin obligatorii, şi nu consulta¬tive, aşa cum ar fi trebuit. Pe site-ul Ministerului de Finanţe se arată că destinatarii recoman¬dărilor făcute de noul consiliu sunt fie BNR şi ASF, în calitate de autorităţi de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. „În urma primirii unor astfel de recoman¬dări sau avertizări, destinatarii au obligaţia să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, inclusiv în sensul emiterii de reglementări”.

Cine conduce macroeconomia
În componenţa CMMF vor intra opt membri: guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi econo-mistul-şef ai BNR, preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF, trei reprezentanţi ai Ministerului de Finanțe cu rang de ministru sau secretar de stat. Şeful este guver¬natorul BNR, care are drept de veto în caz de paritate de voturi. Nici preşedintele comitetului, nici ceilalți opt membri nu pot fi traşi la răspundere de nicio insti¬tuţie ai cărei membri au fost aleşi democratic. „Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi”, a spus Florin Cîţu, analist economic. Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernator¬ului BNR, a declarat că „va fi un consiliu care să analizeze sistemul bancar şi sistemul de asigurări, astfel încât să fie o analiză de ansamblu şi un sistem de recomandări pentru factorii de decizie”.

Nu acceptă niciun fel de refuz
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ajuns, vrând-nevrând, şef şi peste Guvern. Acesta va conduce un Comitet Macroprudenţial care-i va da dreptul să tragă la răspundere Ministerul de Finanţe sau ASF de câte ori nu va fi de acord cu deciziile luate de acestea. Premierul trebuie să se supună recomandărilor sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Pe de altă parte, membrii noului comitet nu sunt controlaţi şi nu se supun nimănui, nici Parlamentului, nici Preşedin¬ţiei. Au puteri depline asupra macroeconomiei din România.


Care sunt modelele sugerate de UE
Mai multe ţări ale lumii au înfiinţat organisme separate pentru politica macroprudenţială de supraveghere. Acestea sunt în mare parte structurate ca o comisie, un consiliu sau un comitet, din care fac parte banca centrală, Guvernul şi autorităţile de supraveghere financiară, având rol consultativ.

Comisiile de politică macro¬prudenţială sunt formate în general fie sub coordonarea băncii centrale a statului respectiv – cele de tip 1 - sau ca un organism independent - tipu¬rile 2 şi 3. Preşedintele acestui comitet poate fi guvernatorul băncii centrale ca, de exemplu, în Regatul Unit, Belgia şi Uniunea Europeană; sau secretarul Trezoreriei (ca în Statele Unite ale Americii). Poate fi şi şeful altor organisme competente, desemnat pe baza unei scheme de rotaţie, aşa cum se întâmplă în Ungaria.
În tipul 1 se încadrează ţări care au un cadru integrat de supraveghere microprudenţial, iar Comitetul pentru politică macroprudenţială a fost înfiinţat sub egida băncii centrale, ca în Regatul Unit şi Belgia. Guverna¬ torii Băncii Angliei şi ai Băncii Naţionale a Belgiei conduc aceste comitete. De tip 2 sunt ţări care au un cadru diversificat de supra¬veghere microprudenţială şi au stabilit un Comitet independent de politică macroprudenţială, precum SUA şi 27 de ţări din UE. De tip 3 sunt ţări care au un cadru de supraveghere micro¬prudenţială integrată şi au înfi¬inţat un Comitet independent de politică macroprudenţială, precum Ungaria.

Eu ce să înţeleg, că nu mai există Guvern, Parlament, Preşedinţie? Nu cred că poate funcţiona aşa ceva. Bineînţeles că o să mă interesez de acest lucru, mi se pare ceva foarte grav. Nu pot nouă oameni, cât ar fi ei de buni sau de bine intenţionaţi, să decidă tot, deasupra Guvernului, deasupra Parlamentului.
Liviu Dragnea, preşedinte interimar PSD