Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O activitate scăpată din chingile de reglementare UE, intrată tiptil în viața și obiceiurile de consum din marile orașe ale Europei, a ajuns după un deceniu la venituri estimate la 20 de miliarde de euro, angrenând peste 28 de milioane de persoane cu un statut incert juridic, fără drepturile și protecția unor raporturi de muncă legiferate. În schimbul „independenței”, Directiva le aduce lucrătorilor salariu minim, concedii plătite, protecție socială, pensii...
La București, la Paris, Madrid, Roma, Bruxelles, străzile sunt împânzite ziua și noaptea de rețeaua agilă a transportatorilor de mâncare, a curierilor care ajung rapid, strecurându-se prin traficul infernal cu biciclete, trotinete, scutere la destinatarii comenzilor. Serviciile de taximetrie „tradiționale” sunt și ele scurtcircuitate de ponderea în creștere a comenzilor „suflate” de Uber și Bolt. Puțini dintre cei care apelează la aceste servicii neconvenționale care rezolvă multe probleme sâcâitoare știu că sunt și ei parte a unui circuit economic gigant, greu de contabilizat. Sistemul de conectare a cererii cu oferta, asigurat de platformele digitale, se bazează însă pe exploatarea muncii „robișorilor”- curieri și a șoferi - dintre care mulți au un fals statut de lucrători independenți.
500 de platforme digitale de muncă active
În 9 decembrie, Comisia Europeană a difuzat proiectul de Directivă a UE, care va fi supus spre aprobare Parlamentului European și Consiliului, pentru stabilirea unor norme ce vor garanta persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale drepturile generale de protecție socială și de securitate juridică la care au acces legal angajații. Controversele privind statutul juridic al acestor lucrători nu sunt doar teoretice. Concurența pe care Uber, Bolt, Deliveroo o fac rețelelor „tradiționale” de taximetre sau de curierat a produs conflicte sociale, blocări ale traficului în puncte nodale ale marilor capitale europene. Conflictele deschise de cei care erau loviți de concurența neloială au ajuns în justiție. Spania și Portugalia au recunoscut statutul de salariați pentru livratorii de mâncare; Danemarca și Suedia au semnat convenții colective, iar în Marea Britanie, Uber a fost obligat să acorde drepturi sociale șoferilor. La Bruxelles, traficul a fost perturbat până s-a ajuns la un compromis cu Uber, care trebuie să demonstreze în instanță că acești lucrători nu pot fi considerați angajați, ci colaboratori independenți. Alte țări - Franța și România - au adoptat o poziție în care neclaritățile sunt ambalate în modificări ale legii taximetriei, dar nu acoperă problemele de fond ale unui angajat nesindicalizat, aflat la cheremul unui angajator și el cu statut ambiguu, apărat de extrateritorialitate.
Citește pe Antena3.ro
PROCESE PESTE PROCESE
Un raport UE difuzat recent arată că sunt peste 500 de platforme digitale de muncă active. În prezent sunt evidențiate o sută de hotărâri judecătorești și 15 decizii administrative care se ocupă de statutul de angajat al personalului care lucrează prin intermediul platformelor. În majoritatea litigiilor, judecătorii au decis să reclasifice contractorii independenți ca lucrători și platformele - ca angajatori. Doar câteva decizii au stabilit că șoferii sau cărăușii sunt liber profesioniști. Astăzi, platformele digitale de muncă sunt acoperite de o multitudine de legi și hotărâri diferite în UE, ceea ce le face dificilă extinderea transfrontalieră și creează ambiguități. Directiva vizează o clarificare a statutului acestor activități, dând prioritate asigurării drepturilor sociale și eliminării concurenței neloiale. Cele 500 de platforme digitale includ companii internaționale - cu forță de convingere și angajează un puternic lobby -, dar și mici start-up-uri naționale sau locale.
„POPORUL” UBER - o zecime din populația UE
Veniturile din economia platformelor din UE sunt estimate acum la 20 de miliarde de euro. Dinamica afacerii este rapid crescătoare, cu o multiplicare de 5 ori între 2016 și 2020. Peste 28 de milioane de oameni din UE lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă. Până în 2025 numărul acestora va ajunge la 43 de milioane, ceea ce reprezintă aproape 10 la sută din populație
Independență multă, salariu mic
În prezentarea propunerii de Directivă, site-ul oficial UE etalează o multitudine de date statistice și argumente pentru adoptarea unei reglementări unitare a activității care se extinde rapid și susține în timpul pandemiei rezolvarea a numeroase probleme spinoase ridicate de transport, izolare, aprovizionare. Dar milioanele de persoane angrenate acum în activități prin intermediul platformelor numerice sunt prost plătite. Circa 55% dintre cei 28 de milioane de lucrători din acest sector câștigă mai puțin decât salariul minim orar net al țării în care lucrează. În medie, oamenii care lucrează prin platforme petrec 8,9 ore pe săptămână făcând sarcini neplătite - analiza comenzilor, așteptarea sarcinilor - față de 12,6 ore de muncă efectiv plătită.
Proiectul de Directivă ar face „lumină” atât în statutul lucrătorilor, cât și al angajatorului. Până acum, mai bine de 90% dintre platformele digitale clasifică persoanele care lucrează prin intermediul lor - circa 22 de milioane de oameni - ca lucrători independenți sau lucrători cu contract clar. Dar ceilalți, estimați la 5,5 milioane, pot fi clasificați greșit. De aceea, menționează documentul citat, „unor persoane care lucrează prin intermediul platformelor digitale li se refuză drepturile de muncă și drepturile sociale care decurg din statutul de angajat. Acestea sunt: salariu minim, negocieri colective, timp de muncă și protecție a sănătății, drept la concediu plătit, asigurări și protecția muncii în caz de accidente, șomaj, boală, pensie pentru limita de vârstă”. În același timp, persoanele cu adevărat independente care lucrează prin intermediul platformelor vor obține prin Directivă mai multă claritate în privința drepturilor și o întărire a siguranței și predictibilității veniturilor.
CRITERII PENTRU STABILIREA STATUTULUI DE ANGAJATOR AL PLATFORMELOR
Proiectul de Directivă prezintă o listă de cinci criterii dintre care cel puțin două trebuie îndeplinite pentru ca platformele să fie considerate angajatori. Aceste sunt:
- determinarea nivelului de remunerare;
- supravegherea efectuării muncii prin mijloace electronice;
- restrângerea libertății de alegere a programul de lucru, de a accepta sau refuza sarcini sau a folosi subcontractanți sau înlocuitori;
- stabilirea de reguli obligatorii privind aspectul, conduita față de destinatarul serviciului;
- restrângerea posibilității de a construi o bază proprie de clienți sau de a efectua lucrări pentru un terț.
Dacă cel puțin două criterii sunt îndeplinite, platforma are statut de angajator și urmează să aplice legislația națională și a UE față de lucrători. Directiva UE, după aprobare, are un termen de maximum doi ani pentru a fi implementată în legislația națională.
