Cine se aseamană se adună!, zice o vorba din popor. Iar aceasta este cel mai bine demonstrată de fostul ambasador american Mark Gitenstein, care candidează acum la un loc în Comitetul Reprezentanţilor de la Fondul Proprietatea (FP).
Ciudat este că nu cu mult timp în urmă, pe când reprezenta “Marele Licurici” la Bucureşti, opiniile sale, exprimate în mai multe discursuri şi interviuri, coincideau fix cu doleanţele FP. Sau, mai exact, cu ale marilor fonduri de investiţii care deţin pachete acţiuni la FP, şi care au tot interesul să încaseze dividende cât mai mari. Acum, numele lui Gitenstein este primul înscris pe lista de candidaţi pentru alegerile care vor avea loc pe 25 aprilie. El a fost propus de fondul Emerging Markets Country Fund, după cum reiese din informaţiile publicate pe site-ul Fondului Proprietatea. Gitenstein e avocat de meserie, şi din 2009 până în 2012 a fost ambasador al SUA la Bucureşti. El şi-a terminat mandatul în decembrie 2012, când s-a întors peste Ocean.
Giganţii energetici
În 2011, într-un discurs fulminant adresat de la pupitrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Gitenstein se opunea formării celor doi giganţi energetici din unificarea companiilor de stat. El compara atunci reorganizarea sectorului energetic cu “reaşezarea scaunelor de pe Titanic”. “Efortul actului de reorganizare a companiilor energetice de stat în doi campioni energetici naţionali, în loc să se analizeze opţiunea de a le privatiza total sau parţial, este nu doar un mod ineficient de utilizare a unor resurse valoroase. Aşa cum am spune în America, acesta este un efort de «rearanjare a şezlongurilor de pe Titanic», pentru că nu ia în considerare problema fundamentală a companiilor energetice de stat, că nu sunt administrate cu adevărat ca nişte afaceri”, spunea el la data de 1 aprilie 2011. Interesul Fondului Proprietatea era ca Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, la care are acţiuni, să nu fie unit cu “găurile” financiare de la Compania Naţională a Huilei (CNH) şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), care au produs constant pierderi în ultimii ani. În plus, nu dorea să aibă în acelaşi coş o serie de mari termocentrale care au nevoie de investiţii uriaşe pentru a respecta standardele de mediu impuse de Uniunea Europeană. La presiunile Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi după ce FP a câştigat câteva procese împotriva statului, autorităţile române au renunţat în acel an la ideea campionilor energetici.
Listări la bursă
La un an de la listarea FP la bursă, la data de 26 ianuarie 2012, Gitenstein a revenit. “Salut cu entuziasm ofertele publice iniţiale de vânzare de acţiuni ale Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, anunţate de Guvern pentru acest an, precum şi ofertele publice secundare de vânzare de acţiuni ale Petrom, Transelectrica şi Transgaz. Guvernul ar trebui să considere aceste oferte nu doar ca fiind modalităţi de privatizare a respectivelor companii şi de umplere a conturilor statului, ci şi ca fiind modalităţi ca aceste companii să obţină capitalul necesar pentru realizarea de investiţii”, spunea el atunci.
În altă parte, Gitenstein a lăudat direct Fondul Proprietatea. “Ajung astfel la un rol extrem de important pe care Fondul l-a îndeplinit în România: acela de agent al schimbării. Fondul Proprietatea are în portofoliu acţiuni la optzeci şi trei de companii private şi de stat. Aşa cum am specificat în discursul meu de la Bursa din primăvara trecută, deţinerea acestor acţiuni oferă Fondului dreptul legal şi responsabilitatea de a trage la răspundere aceste companii pentru deciziile proaste ori care sunt rezultatul corupţiei. Nu a ezitat să facă acest lucru prin măsuri ce au variat de la contestarea donaţiei făcute de Romgaz către bugetul de stat, rezultat al unei insuficiente analize, până la lupta împotriva ideii de «campioni energetici» a Guvernului. Noul Cod de Guvernare Corporatistă îi va oferi mai multă putere pentru a responsabiliza aceste companii, drept urmare oferind mai multă putere românilor obişnuiţi, care fie sunt acţionari ai Fondului, fie sunt acţionari direcţi ai acestor companii de stat şi ai altora”.
Laude pentru guvernarea corporatistă
În luna octombrie 2012, aproape de finalul mandatului, Mark Gitenstein lăuda Fondul Proprietatea pentru implicarea în reforma companiilor de stat. “Guvernarea precedentă a adus un administrator financiar străin, Franklin Templeton, pentru a administra Fondul Proprietatea, în valoare de circa 4 miliarde de euro, înfiinţat pentru despăgubirea victimelor confiscărilor ilegale de proprietăţi din perioada comunistă şi cea a Holocaustului. Fondul Proprietatea este totodată cea mai mare listare individuală de pe piaţa românească de capital şi acţionar minoritar al multora dintre companiile de stat româneşti. În această calitate a jucat un rol vital în consolidarea pieţei de capital locale şi în reforma companiilor de stat. Fondul a impus asigurarea transparenţei registrelor acestor companii. A evidenţiat aşa-numitele “contracte cu băieţii deştepţi” de la Hidroelectrica. L-a ajutat pe fostul ministru al Justiţiei să elaboreze un cod de guvernare corporatistă progresist. Acum, acţionarii români au puterea de a-i determina pe conducătorii companiilor să acţioneze în mod profesionist şi să protejeze interesele acţionarilor”, a afirmat fostul ambasador, potrivit Evenimentului Zilei.
Comitetul va supraveghea Franklin Templeton
Acţionarii Fondului Proprietatea urmează să aleagă pe 25/26 aprilie doi noi membri în Comitetul Reprezentanţilor, având în vedere că mandatele lui Sorin Mîndruţescu (preşedintele Comitetului şi şeful Oracle) şi Cristian Buşu expiră pe 29 septembrie. Mandatele noilor membri ar urma să înceapă pe 30 septembrie. Comitetul Reprezentanţilor supraveghează activitatea Franklin Templeton, compania americană care manageriază Fondul Proprietatea. Ceilalţi trei membri sunt reprezentanţi ai celor mai mari acţionari ai Fondului Proprietatea. Cel mai mare acţionar al FP, Elliottt Associates, este reprezentat de Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, şi de Piotr Rymaszewski, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Octava NFI din Polonia. City of London, al doilea cel mai mare acţionar al Fondului, este reprezentat în Comitet de Julian Rupert Francis Healy.
Citește pe Antena3.ro