Un lanţ de erori, bâlbe şi incompetenţă a autorităţilor locale a izolat complet judeţul Constanţa de restul lumii timp de câteva zile. De la codul de vreme rea, care nu era făcut public pentru că Prefectura nu primise în scris înştiinţarea de la Centrul Regional Meteorologic Dobrogea, la drumuri curăţate cu lopata de jandarmi şi militari, pentru că utilajele Direcţiei de Drumuri erau fie prin şanţuri, fie lipseau, totul a fost un haos. Bonus: ENEL nu remedia avariile pentru că nu voia să se pună cu natura, iar CFR oferea celor care voiau să scape din Constanţa trenuri cu zăpadă în vagoanele îngheţate bocnă şi o pârtie, la propriu, în gara din municipiu.
Primele zile din 2017 au adus un dezastru la malul mării. Nivelul de incompetenţă al autorităţilor, luate, ca de obicei, prin surprindere, a atins cote maxime şi zeci de mii de oameni au avut de suferit. Primul cod roşu de vreme rea din istoria Dobrogei a fost instaurat pe 6 ianuarie, după o primă serie de bâlbe instituţionale. Aşa se face că autorităţile au întârziat mediatizarea urgiei ce avea să vină şi s-au mobilizat cu greutate pentru că, de pildă, Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri (RAJDP) nu a primit o înştiinţare scrisă în acest sens de la Centrul Meteorologic Regional Dobrogea, deşi alertele erau deja publice, pe site-ul instituţiei.
Scuza invocată a fost că nu există un contract încheiat între cele două entităţi, pentru că RAJDP nu are de unde să plătească abonamentul de 1.000 de lei pe lună.
Ulterior, deşi era oficial cod roşu de vreme rea, prefectul Adrian Nicolaescu nu a găsit de cuviinţă să convoace comandamentul de iarnă. Colac peste pupăză, doar patru din cele şapte loturi administrate de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Constanţa au intrat în iarnă cu contracte de deszăpezire. Practic, drumurile naţionale din Constanţa, Tulcea şi Autostrada Soarelui au rămas total descoperite şi au fost închise timp de câteva zile.
Jandarmii şi pompierii la lopată
În absenţa contractelor de deszăpezire cu firme private, DRDP Constanţa trebuia să intervină cu utilaje proprii. Problema a fost că habar n-aveau câte au, unde sunt şi cu câte interveneau în judeţ, după cum sesiza, la un moment dat, un vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. În aceste condiţii, Armata a preluat, pur şi simplu, controlul şi a intrat prima la deszăpezire pe drumurile cele mai importante, intervenind cu maşinile grele ale Brigăzii 9 Mecanizate „Mărăşeşti”, Regimentului 53 Rachete Antiaeriene „Tropaeum Traiani” din Medgidia şi ale Diviziei 2 Infanterie „Getica” pentru salvarea câtorva sute de persoane blocate în urgia albă. Exemplul militarilor a fost urmat de jandarmi şi pompieri, care au degajat drumurile naţionale de zăpadă cu lopeţile, în timp ce utilajele DRDP zăceau în şanţuri sau erau rătăcite aiurea prin judeţ. Situaţia a fost atât de gravă, încât pompierii constănţeni au primit în sprijin şenilate şi autofreze de la inspectorate din nu mai puţin de zece judeţe din ţară, de la sute de kilometri distanţă, din Botoşani, Mureş sau Olt.
Derdeluşul din clădirea gării
Aproape 100 de localităţi, inclusiv Municipiul Constanţa, au rămas fără energie electrică şi apă, unele chiar câteva zile la rând. Oamenii au degerat în case, complet izolaţi de restul lumii, iar răspunsul celor de la ENEL a fost că nu se pot pune cu natura. În paralel, după ce a suspendat iniţial toate trenurile spre Constanţa, CFR a pus la dispoziţia călătorilor garnituri la care nici uşile nu se puteau deschide pentru că erau îngheţate. Trenurile spre Bucureşti erau pline de zăpadă, la propriu, iar aventuroşii care se încăpăţânau să fugă din Constanţa au fost nevoiţi să treacă şi de pârtia de nămeţi ivită în clădirea gării, pe scările care duceau în pasaj.
Codul roşu de vreme rea a izolat litoralul de restul lumii. Absolut toate drumurile din judeţ, inclusiv Autostrada Soarelui, au fost închise. Iar urgia albă va continua toată săptămâna
Călătorii care treceau prin Gara Constanţa aveau nevoie de schiuri sau sănii. Zăpada a transformat scările din clădire într-un derdeluş autentic