În 5 ani am luat de la UE doar 10 miliarde euro

La începutul lunii noiembrie, din cele 31 de miliarde de euro alocate României de către Comisia Europeană în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020, în ţară intraseră 9,98 miliarde de euro, ceea ce reprezenta 32,34%. În condiţiile în care la niciunul din programele derulate, gradul de absorbţie nu se apropie de 30%, investiţiile din zona agricolă, care au reuşit să atragă peste 50% din sumele disponibile,  sunt cele care au ridicat media naţională. La polul opus, se află investiţiile destinate dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare, unde performanţa se rezumă doar la un procent de maximum 26%.

Cele mai performante judeţe în obţinerea fondurilor europene s-au dovedit a fi până acum Ilfov, Constanţa, Cluj şi Dolj. Astfel, Ilfovul are semnate 60 de contracte în valoare de circa 2,2 miliarde de euro, Constanţa 236 de contracte cu o valoare de 1,2 miliarde de euro, Cluj 411 contracte în sumă de un miliard de euro, iar judeţul Dolj 233 de contracte care totalizează 841 de milioane de euro. În ceea ce priveşte Bucureştiul, aici au fost semnate 312 contracte cu o valoare de 1,75 miliarde de euro.

Infrastructura va pierde din nou fonduri

În cadrul investiţiilor din fonduri europene, cei mai mulţi bani, 9,21 miliarde de euro, au fost alocaţi pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) care finanţeză investiţiile în modernizarea infrastructurii de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor, adaptarea la schimbările climatice etc. Deşi România are multe de făcut în aceste domenii pentru recuperarea decalajelor care o decuplează de UE, s-au făcut prea puţine. Din cele 9,21 miliarde de euro, cu un an de zile înainte terminării ciclului financiar, se primiseră de la Comisia Europeană doar 2,44 miliarde de euro, ceea ce înseamna 26,52%.

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”

La fel ca şi în precedentul exerciţiu financiar comunitar (2007-2013), programele de infrastructură, în special cele de transporturi,  vor rata o parte importantă din alocările puse la dispoziţia României.

Autostrăzile şi calea ferată, of-urile noastre

Visul românilor de a avea autostrăzi şi o cale ferată pe care să se poată circula, indiferent de rută, măcar cu 160 km/h, este de 30 de ani veşnica promisiune a tuturor partidelor politice. La cum arată însă tabloul de bord al POIM, această promisiune va mai figura încă mulţi ani de acum înainte în programele electorale ale politicienilor. Până la sfârşitul lunii octombrie, fuseseră depuse proiecte pentru îmbunătăţirea reţelei rutiere şi feroviare în valoare de circa şase miliarde de euro (valoarea eligibilă), dar dintre acestea erau în evaluare proiecte care însumau 4,2 miliarde de euro, iar proiecte de câteva milioane de euro au fost respinse.  Cele mai importante proiecte pentru care se aşteaptă acum undă verde pentru finanţare de la Comisia Europenă  sunt  cele referitoare la construcţia autostrăzii Sibiu - Piteşti, secţiunile 1, 4, 5 (circa 1,15 miliarde de euro) şi drumul expres Craiova - Piteşti (aproape un miliard de euro).

PNDR, cel mai performant până acum

Al doilea program, ca valoare a alocării, este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care are la dispoziţie în perioada 2014-2020 fonduri comunitare în valoare de 8,127 miliarde de euro. Până la începutul lunii noiembrie fuseseră primiţi 4,23 miliarde de euro, ceea ce reprezenta 52,28% din total. Numai în intervalul 1 mai-31 octombrie, gradul de absorbţie a crescut cu aproape 5%, iar păstrarea ritmului de absorbţie din ultimii doi ani ar putea face din PNDR cel mai performat proiect din actualul ciclu de finanţare.

Investiţiile în cercetare şi educaţiei sunt codaşe

Cel de al treilea proiect ca valoare, 6,86 miliarde de euro, este Programul Operaţional Regional (POR) prin care sunt finanţate investiţii de cercetare, mediu, eficienţă energetică, turism, infrastructura socială și pentru educație etc. Deşi are o alocare consistentă, gestionarul proiectului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu prea s-a omorât cu firea.  Până la începutul lunii noiembrie  fuseseră primiţi de la Comisia Europeană doar 1,59 miliarde de euro, adică doar 23,26% din suma pusă la dispoziţie.

UE ne dă, dar nu ne bagă în sac

Nici Programul Operaţional Capital Uman (POCU) nu se derulează în parametrii optimi. Dintr-o alocaţie de 4,37 miliarde de euro, au fost primiţi doar 1,06 miliarde de euro, ceea ce procentual înseamnă 24,26. Cu ajutorul acestui program sunt stabilite prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane.

Modernizarea administraţiei publice mai aşteaptă

Pentru crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, România are la dispoziţie în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 553 de milioane de euro. Considerând, probabil, că lucrurile merg perfect la nivelul administraţiilor publice, cei de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiilor nu s-au arătat prea interesaţi de utilizarea acestor fonduri. Până acum, în baza proiectelor contractate au fost primiţi doar 121 de milioane de lei, ceea ce înseamnă abia 22%.

Un alt program a cărui implementare merge bine este Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), care are la dispoziţie fonduri europene în valoare de 252,76 milioane euro. Scopul lui este de a asigura sprijinul necesar implementării eficiente şi transparente a fondurilor FESI alocate României în cadrul Politicii de Coeziune a UE, iar până la începutul lunii noiembrie fuseseră primite 131,47 milioane de euro, sumă care reprezintă 52% din total.