Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceeași problemă a fost creată de ONG-urile de mediu și la nivel european. În aceste zile se va da un vot decisiv pentru restricțiile și sancțiunile din domeniul silvic în UE, iar pentru România se face presiune puternică din partea ONG-urilor, printr-o campanie susținută de Declic, pentru a se vota, pe repede-înainte și fără dezbateri democratice, o ordonanță de urgență care să impună o anumită formă a noului Cod Silvic la care activiștii de mediu au adăugat peste 60 de articole cu noi sancțiuni.
Campania Declic susține lobby-ul activiștilor de mediu care vor adoptarea în regim de urgență a noului Cod silvic. ONG-urile susțin că votul nu suportă nicio amânare, deoarece „consecințele sunt catastrofale pentru păduri” și „vom pierde sute de milioane de euro din PNRR, bani de care depinde realizarea sistemului de pază video și prin satelit a pădurilor”.
Săptămâna trecută, în ședința Comisiei de Mediu din Camera Deputaților s-a dezbătut textul noii legi, iar sindicatele silvicultorilor și reprezentanții industriei lemnului au cerut amânarea dezbaterii și a votului pentru noul Cod.
Reprezentanții activiștilor de mediu au mers la dezbatere cu 5 petiții Declic pe tema pădurilor, însumând 175.000 de semnături, cerându-le parlamentarilor să voteze proiectul legii silvice. Comisia a dat aviz favorabil și proiectul de lege a fost trimis la următoarea comisie, cea de agricultură.
Presiune pe conturile de Facebook și strângeri de semnături pe e-mail
Pentru a forța și votul pe repede-înainte din comisia de agricultură, Declic își continuă campania, trimițând e-mail-uri pentru semnarea în continuare a petițiilor. ONG-iștii încearcă să-i forțeze mâna și premierului Marcel Ciolacu, arătând că „a promis deja, în mai multe rânduri, că legea silvică va trece și că va aduce schimbări în bine pentru păduri”.
„Dacă nu reușește să se țină de cuvânt, înseamnă fie că este un președinte de partid slab, fie a fost și el compromis de mafia lemnului. N-ar mai fi material de președinte în nici unul dintre cazuri. Așa cum am spus, suntem peste 175.000 de semnatari ai petițiilor pe domeniul păduri. Pentru un candidat la președinție acesta este un număr amețitor. Mai ales că Marcel Ciolacu nu conduce deloc detașat în sondaje. Dacă îi scriem public pe Facebook și Instagram, nu va putea să ne ignore. Dacă nu este votat Codul și se pierd bani europeni pentru paza digitală a pădurilor, el va fi considerat vinovat. PSD și el, personal, vor fi cei care ne păgubesc de sute de milioane de euro. Mai ales că PNL și celelalte partide s-au exprimat deja public pentru votarea legii silvice înainte de alegeri”, arată activiștii Declic, în mesajele trimise către potențialii semnatari ai petițiilor.
Citește pe Antena3.ro
PPE votează împotriva sacrificiilor pentru schimbările climatice
Pe de altă parte, reprezentanții proprietarilor de păduri au o cu totul altă variantă, fiind chiar de 5 ori mai numeroși decât semnatarii petițiilor Declic. „Noi suntem 800.000 de proprietari de păduri și dorim dezbateri democratice, pentru că acest nou Cod silvic nu este scris pentru a proteja pădurile, ci pentru a duce în extrem sancțiunile. Același lucru se votează, în aceste zile, în Parlamentul European”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului Prolemn.
Asociația a transmis un comunicat de presă pentru a anunța că în Parlamentul European se propune o schimbare de paradigmă și amânarea cu 2 ani a implementării EUDR și pentru a explica ce înseamnă acest vot de astăzi pentru proiectul noului Cod Silvic al României.
„Pe 13 și 14 noiembrie, Parlamentul European va da un vot decisiv privind amânarea implementării EUDR (Regulamentul Deforestation-Free Products) și va propune amendamente la forma transmisă de Comisia Europeană. Votul vine pe propunerea Comisiei Europene, care recunoaște astfel că implementarea regulamentului a fost insuficient pregătită. Iar Consiliul European a aprobat deja această amânare”, anunță Prolemn.
Proprietarii de păduri din România au participat și la dezbaterile la nivel european și spun că votul Parlamentului European este lipsit de surprize, pentru că Partidul Popular European, care deține majoritatea, susține amânarea EUDR și, mai important, propune o serie de amendamente majore, o adevărată schimbare de paradigmă: menținerea obiectivelor cu eliminarea reglementării excesive.
„Potrivit unui editorial semnat de Benoit Nieuwenhuys, CEO Fordaq, PPE solicită câteva modificări de natură să simplifice semnificativ birocrația aferentă regulamentului, să diminueze impactul negativ asupra competitivității industriilor bazate pe lemn din Europa și să mențină tangibile obiectivele asumate de Comisie pentru EUDR: evitarea ca produsele pe care europenii le cumpără, le utilizează și le consumă să contribuie la defrișări și la degradarea pădurilor în UE și la nivel mondial”, se precizează în comunicatul Prolemn.
Realitatea nu este cea prezentată de ONG-iști
Asociația proprietarilor de păduri arată că în anumite medii, țara noastră are o imagine deformată legată de amploarea fenomenului tăierilor ilegale și de lipsă de voință a statului român în combaterea fenomenului tăierilor ilegale, deși, după toate progresele realizate cu precădere în ultimii 10 ani, România ar putea bifa cu succes criteriile pentru o țară de origine fără risc în sensul EUDR, pentru că suprafața pădurilor a crescut constant, după 1990, așa cum o atestă și Inventarul Național Forestier, și datele INS, și datele satelitare ale Observatorului European pentru Păduri, care monitorizează defrișările și degradarea pădurilor la nivel global.
De asemenea, România este semnatară a Acordului de la Paris și a tuturor convențiilor relevante pentru protecția mediului și a drepturilor omului, iar reglementările naționale sunt printre cele mai stricte din UE, iar sistemul SUMAL este unul dintre cele mai complexe instrumente de monitorizare a trasabilității lemnului din toată lumea.
„În această perioadă proiectul noului Cod Silvic se află pe ultima sută de metri în dezbaterile comisiilor parlamentare, urmând să fie supus votului în plenul Camerei Deputaților.
Presiunea publică, mediatică a ONG-urilor este de a trece o variantă care periclitează performanța României pe toate aceste criterii, Codul Silvic neaducând soluții aplicabile pe problemele majore legate de gestionarea durabilă a pădurilor. Discuția este concentrată artificial pe teme adiacente, secundare, precum garantarea prin Codul Silvic a accesului liber în păduri - care nu a fost niciodată restricționat. De asemenea, ei prezintă încă o temă falsă, anume înființarea Centurii Verzi a Bucureștiului. Pădurile din jurul marilor orașe sunt deja, în prezent, încadrate cu rol special de protecție și protejate prin legislația silvică în vigoare. Se mai bate monedă pe confiscarea camioanelor folosite la infracțiuni, deși este o falsă problemă, pentru că există deja în Codul penal și doar se dorește dublarea prevederilor existente în Codul de procedură penală”, a explicat, pentru Jurnalul, președintele Prolemn.
Se vrea vot emoțional, în campania electorală
Proprietarii de păduri și reprezentanții industriei lemnului susțin că întreaga campanie făcută de Declic și de ONG-urile de mediu are doar menirea de a smulge un vot pe baze emoționale, deși este nevoie de o dezbatere reală, în Parlament, pe adevăratele principii ale democrației.
„Confiscarea mijloacelor de transport folosite la infracțiuni este deja prevăzută de Codul de procedură penală. Ca argumente juridice, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Public s-au pronunțat și au spus că nu este nevoie de introducerea în Codul silvic a unor măsuri care deja există și nu fac decât să blocheze temporar dreptul de a folosi un mijloc de transport, pentru că așa a vrut un organ de control. Legătura între ce se votează acum în Parlamentul European cu votul pe Codul silvic de la noi este foarte importantă, pentru că ONG-urile nu au făcut decât să introducă o birocrație excesivă și să sufoce economia europeană. Deforestation Free este acum întors la 180 de grade în Parlamentul European”, a mai explicat Tobescu, pentru Jurnalul.
Absurditățile cerute de activiștii „verzi”
Acesta a mai dat ca exemplu o situație care nu a fost luată în considerare de ONG-uri și activiștii de mediu, anume mașinile cumpărate în leasing. Prolemn a cerut o clarificare a situației în care se confiscă mijloacele de transport, atunci când se constată o infracțiune legată de furtul de lemn, pentru că mașina ar trebui să fie proprietatea hoțului. Dacă este cumpărată în leasing, este proprietatea firmei de leasing.
Tobescu mai spune că noul Cod Silvic a fost scris imediat după ce s-a adoptat PNRR, dar la textul inițial, care a fost lucrat de universități, s-au adăugat, din partea activiștilor de mediu, zeci de amendamente pe care acum ONG-iștii nu mai doresc să le supună dezbaterilor democratice.
Dar cea mai importantă problemă legată de acest război între activiștii de mediu și proprietarii de păduri, cu miză electorală în România, în acest moment, este că cele peste 60 de noi infracțiuni introduse de ONG-iști în Cod nu se referă doar la furtul efectiv de lemn din pădure, ci și la cazuri care pot părea stupide pentru necunoscători. De exemplu, poate deveni infracțiune toaletarea copacilor și a pomilor din parcuri, din fața blocului, de pe domeniul public, dar și din propria grădină sau livadă.
„Dacă vi se usucă un prun în livadă și vreți să-l tăiați și să-l transportați câțiva metri, deja aveți o amendă de 2.000 de lei, pentru că prunul dumneavoastră din grădină este considerat lemn de foc și aveți nevoie de aprobări pentru a face acest lucru”, a explicat Tobescu. La fel se întâmplă și în cazul eventualelor „defrișări”, dacă angajații primăriei taie vegetația din jurul blocului, fără să obțină toate avizele, ca în cazul masei lemnoase de pe domeniul silvic.
Amenzile se aplică și în cazul muncitorilor care mută lemnul pentru cofraje, adică scândurile pregătite pentru a turna beton la construcții. Simpla nedeclarare a manevrei lemnului - adică a scândurilor pentru cofraje - dintr-o parte în alta e infracțiune în Codul silvic și intră în marea categorie a „furtului de lemn”.
Despre aceste absurdități doresc acum proprietarii de păduri și reprezentanții industriei lemnului să se dezbată în Parlament, înainte de a se vota sub presiunea campaniei Declic și a ONG-urilor de mediu.
.
