Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ședința din 7 noiembrie, CCR, în cadrul controlului de constituționalitate, a decis cu unanimitate de voturi „admiterea excepției de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare. În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art. 56 din Constituție, și dispozițiilor art. 45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din resurse regenerabile”.
Formularea fără echivoc lovește în miezul OUG pe care se bazează mecanismul de strângere a banilor pentru Fondul de Tranziție Energetică (FTE), scoțând din funcțiune art. 15 al actului normativ.
Condițiile adoptării OUG/27
Când a fost adoptată ordonanța de urgență reclamată la CCR, piața energiei era complet bulversată de creșterea explozivă a prețurilor care produceau o puternică tensiune în ansamblul vieții economico-sociale. Pandemia și declanșarea războiului din Ucraina, cu sancțiunile economice împotriva Rusiei și întreruperea livrărilor din sursa rusească de gaze constituiau fondul și cauzele crizelor suprapuse care impuneau atunci măsuri de urgență. În motivarea deciziei se arăta că ele erau luate „având în vedere situația determinată de creșterea prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale la nivel internațional, precum și efectele provocate de aceste creșteri, este necesară instituirea unor măsuri cu caracter temporar, astfel încât prețurile la energie electrică și gaze naturale plătite de consumatorii finali să nu agraveze nivelul de sărăcie energetică”. Guvernul mai preciza că măsurile erau impuse pentru „asigurarea în plan economic și social a unui nivel ridicat de protecție a vieții, sănătății și securității consumatorului”, fiind „imperios necesară asigurarea unei discipline riguroase a pieței de energie și a unui înalt nivel de protecție a cetățenilor în calitatea lor de consumatori”. Ca atare, se stabileau, într-o „situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată” și „în temeiul art. 115, alin. (4) din Constituția României și prin derogare de la Legea energiei electrice”, nivelurile de prețuri plafonare la consumatorii finali. Actul normativ stabilea un preț de 0,68 de lei kwh pentru consumatorul final care se încadra într-o tranșă cu un nivel maximal apreciat ca acceptabil pentru un confort energetic. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 274 din 22 martie 2022. Erau detaliate niveluri de preț, tranșe, anexe pentru producători și furnizori, reglementări care au suferit apoi succesive modificări pentru a le adapta la multele situații ivite, care nu fuseseră inițial luate în calcul de emitenți.
„Neconstituționalul” art. 15
Populația care era acum protejată de explozia prețurilor a aplaudat măsura luată de guvern sub presiunea campaniei media care prezenta „bomba facturilor” și a opoziției care admonesta guvernul pentru lipsa de reacție. Măsurile de plafonare luate în Spania, Franța și Germania erau date ca exemplu de protecție a consumatorilor. Mai puțin se prezentau sursele de finanțare ale efortului bugetar pentru plafonarea prețurilor în aceste țări cu potențial economic mult superior României. „Modelul european” se baza pe suprataxarea companiilor producătoare de energie și a distribuitorilor care obțineau profituri mari, apreciate ca speculative, peste nivelul obișnuit al pieței.
Evident că modelul a fost preluat și adaptat și de reglementatorul român, fiind formalizat în art. 15 al OUG 27/2022. Astfel se stipulează că:
„În perioada de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică calculat conform metodologiei prezentate în anexa nr. 6 se impozitează cu 80%.
Citește pe Antena3.ro
Impozitul prevăzut se declară și se plătește de către producătorii de energie electrică, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru care se declară acest impozit. Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat într-un cont de venituri bugetare distinct”.
Reacția de la Bruxelles: procedura de infringement
Faptul că „se tundeau” profiturile producătorilor pentru a alimenta Fondul de Tranziție Energetică din care se compensau diferențele de costuri din „piața reală” cu prețurile plafonate de tranzacționare a stârnit evident reacții în rândul unor actori din piața energiei. Starea de nemulțumire s-a accentuat pentru că prevederile OUG 27 s-au extins, din „măsuri temporare” ele devenind cvasipermanente prin prelungiri succesive. Ele sunt în vigoare, potrivit angajamentului guvernului, cel puțin până la 1 aprilie 2025. O renunțare la plafonarea prețurilor la energie electrică și la gaze ar fi cu puternic impact în plină campanie electorală. Comisia Europeană solicită, la rândul ei, renunțarea la schema de compensare și plafonare, pentru că aceasta încalcă dreptul comunitar prin restrângerea libertății participanților pe piață de a-și determina prețurile angro la energie electrică și gaze, precum și exportul de gaze. În luna octombrie, scrisoarea de la Bruxelles solicita ca în termen de două luni să răspundă la solicitări și să remedieze deficiențele identificate de Comisie.
Procese deschise de firmele „verzi”
Decizia Curții Constituționale a fost luată ca răspuns la solicitarea unor instanțe care au pe rol judecarea unor litigii deschise de companii din energie care reclamă suprataxarea prin impozit conform OUG 27/2022, respectiv la art. 15 al acestei ordonanțe. Publicația profit.ro enumeră între aceste litigii cele deschise de Vatech Consulting, companie controlată de Sorina-Liana Mirea, care operează un parc voltaic de 6 MW, la care adaugă operatori de eoliene, la care acționar este Diana-Alina Teodorescu. Enel Green Power România, Brăila Winds și EDPR au obținut și sesizarea Curții de Justiție a UE pentru suprataxarea producătorilor de energie regenerabilă. Contribuția la FTE a fost reclamată și de compania Veroniki Wind SRL, din grupul controlat de Veronica Gușă de Drăgan, văduva lui Iosif Constantin Drăgan. Marile companii Nuclearelectrica și Hidroelectrica nu au deschis litigii pe acest subiect de drept.
Ministerul Energiei așteaptă motivarea de la CCR
După decizia CCR, Ministerul Energiei a avut o primă reacție apreciind că dispozițiile declarate neconstituționale nu vor mai fi aplicabile „în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și nici în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată”. Asta s-ar traduce că recuperarea sumelor din supraimpozitare se face doar în cazul celor care au procese pe rol sau hotărâri definitive. În plus, ministrul Sebastian Burduja a declarat că trebuie așteptată motivarea CCR și nu este cazul a se lansa supoziții privind evoluția prețurilor la energie, care ar avantaja anumite speculații în piață.
Când se aplică decizia CCR?
Am solicitat un punct de vedere avizat juridic asupra situației ce decurge din decizia CCR. Daniela Constantin-Vorovenci, doctor în Drept, autoarea lucrării „Aplicarea legii fiscale în timp” (Editura Univers Juridic, 2024), a precizat că „ordonanțele de urgență au întotdeauna un caracter temporar”, adăugând că „legiuitorul ne-a obișnuit cu practica de a adopta legi imperfecte, neclare, imprevizibile, în special în zona dreptului fiscal, cu scopul principal de a atrage cât mai ușor fonduri bugetare către vistieria statului”.
Privitor la aplicabilitatea art. 15 din OUG 27/2022, aceasta a subliniat: „,În contextul admiterii unei excepții de neconstituționalitate a unei legi sau ordonanțe, toate deciziile CCR prin care se constată această situație au ca rezultat obligarea Parlamentului și a Guvernului de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, legea supremă stabilind un termen imperativ de 45 de zile. Dacă în acest interval de timp legiuitorul nu pune în acord legislația cu Decizia CCR, actul normativ constatat neconstituțional își încetează de drept toate efectele juridice. Referitor la răspunderile pentru prejudicii, Codul Civil și Codul Administrativ reglementează o formă de răspundere pentru cel care cauzează un prejudiciu injust suferit de persoanele obligate să plătească taxe nelegal”.
Cu ochii pe Baku, unde COP-29 ia pulsul nesiguranței
La Baku se deschide astăzi, luni 11 noiembrie, summitul COP-29 privind schimbările climatice. Atmosfera este una de așteptare în privința cursului pe care îl iau politicile globale în domeniul energiei, influențate puternic de marile puteri poluatoare - SUA și China. Nesiguranța este injectată de alegerea lui Donald Trump, care a promis în timpul campaniei electorale retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind clima, la fel ca în timpul primului său mandat la Casa Albă. Mai gravă ar fi o retragere SUA din Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice, o decizie și mai radicală. Europa vrea să mențină cursul spre atingerea obiectivelor de tranziție spre emisii zero, dar din motive încă neexplicate, la COOP-29 nu participă președintele francez Macron, cancelarul german Scholz și nici Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Premierul britanic și cel spaniol sunt însă anunțați la reuniunea liderilor, din 12-13 noiembrie. Criticile unor organizații ecologiste și ONG-uri pentru drepturile omului vizează politica internă a Azerbaidjanului, care își accentuează însă poziția de furnizor de gaze pentru Europa. România este direct interesată de summitului de la Baku, de unde pot veni semnale importante pentru evoluția politicilor energetice în zona Mării Negre. În context trebuie menționate acordurile semnate cu partea azeră pentru dezvoltarea proiectelor de energie curată și posibila dezvoltare a unui terminal la Constanța pentru primirea de gaz lichefiat pe ruta AGRI (Azerbaidjan, Georgia, România), implicarea Transgaz devenind esențială în proiectele de investiții regionale.
