Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România, circa 46% din totalul populaţiei rezidente trăieşte în zona rurală. Deşi acest procent a rămas relativ constant după 1990, fenomenul migraţiei a luat amploare în ultimii ani. Diferenţa este că din zona rurală au plecat tinerii, iar invers au venit, în general, persoane în vârstă, ieşite la pensie, sau persoane cu un grad scăzut de calificare profesională. Statistica arată că unul din cinci români din mediul rural are peste 65 de ani, şi tot unul din cinci are o educaţie precară. În aceste condiţii, diminuarea decalajelor de venituri între urban şi rural pe termen mediu continuă să fie o ţintă imposibil de atins, iar această zonă va rămâne condamnată la subzistenţă.
Migraţia din zona rurală spre cea urbană este determinată în special de lipsa opţiunilor economice şi sociale (locuri de muncă, acces la învăţământ, servicii de sănătate etc). Din totalul populaţiei ocupate în România, circa 25% se regăseşte în agricultură, iar 84% nu este salariată. Majoritatea lucrează pe cont propriu, în exploataţii de subzistenţă. Deşi dezvoltarea IMM-urilor este văzută ca una dintre cele mai importante surse de creare a locurilor de muncă în lumea satelor, numărul acestui gen de societăţi este încă foarte redus. Dacă în 2011 doar 18,1% din IMM-uri activau în zona rurală, în 2016 procentul nu depăşise 21%.
Oraşele cele mai atractive
În perioada 2016-2017 (ianuarie-ianuarie), oraşele din Ardeal au atras cea mai mare parte a migraţiei datorită ofertei de muncă în continuă dezvolatre. Pe primul loc la creşterea procentuală a populaţiei se situează zona urbană din judeţul Timiş, unde numărul locuitorilor s-a mărit de la 418.000 la peste 452.000 (+8,13%), Aradul - cu o creştere de la aproape 250.000 la 270.000 (+8%), Sibiul - de la 284.000 la 303.000 (+6,69%), Constanţa - de la 503.000 la 529.000 (+5,17%), Clujul - de la aproape 460.000 la peste 480.000 (+4,35%) şi Braşovul - de la 439.0000 la 452.000 (+2,96%). Toate aceste zone au o infrastructură mai dezvoltată, iar apropierea de frontiera de vest, excepţie făcând Contanţa, care însă este oraş-port, le-a făcut şi mai atractive pentru investitori. După Bucureşti şi Ilfov, în perioada octombrie 2016-octombrie 2017 judeţul Timiş a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de salariaţi cu 7.000, fiind urmat de Cluj şi Braşov cu câte 6.700 fiecare. În ceea ce priveşte Capitala şi judeţul Ilfov, acestea au asigurat 49% din creşterea numărului de salariaţi la nivel naţional, ceea ce a reprezentat 66.200 de angajaţi dintr-un total de 136.400.
Zonele urbane care se depopulează
La polul opus, printre judeţele unde zonele urbane au consemnat cele mai mari reduceri ale populaţiei se numără Teleorman, unde populaţia a scăzut de la 262.000 la 191.000 (-27%), Bacăul de la 322.000 la 250.000 (-22%), Bihorul de la 297.000 la 227.000 (-23,56%), Iaşi de la 382.000 la 347.000 (-9,16%). În timp ce pătura urbană din aceste judeţe s-a subţiat, numărul locuitorilor din zona rurală a crescut în perioada amintită. De exemplu, populaţia rurală a judeţului Bacău a crescut de la 391.000 la 495.000, iar cea a Bihorului a urcat de la 295.000 la 391.000. Explicaţia este că oferta de muncă în zonele urbane ale acestor judeţe este scăzută, iar mulţi au preferat să se întoarcă la ţară sau să plece în străinătate.
Bucureştiul a înregistrat cea mai mare creştere a populaţiei, de la 1,93 de milioane de locuitori, la 2,1 milioane (8,42%).
Timiş şi Teleorman, pe drumuri paralele
La nivelul anului 2011 judeţul Timiş, care a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a numărului de locuitori în zonele urbane, ajunsese la un indice de productivitate, PIB/cap de locuitor, de 8.464 de euro, având cel mai mare salariu mediu net plătit angajaţilor, de 1.459 de lei pe lună. În 2017, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, judeţul Timiş ajunse la un PIB/cap de locuitor, de 11.917de euro, iar salariul mediu net plătit angajaţilor urcase la 2.643 lei pe lună. În acelaşi timp, judeţul Teleorman, care a pierdut cei mai mulţi locuitori din zona urbană, avea în 2011 un PIB/cap de locuitor de 3.479 de euro, iar în 2017 ajunsese abia la 4.981 de euro, iar salariul mediu net plătit angajaţilor, la 1.831 de lei. Aceste date arată că în timp ce judeţul Timiş a continuat să atragă masiv investiţii, creându-se tot mai multe locuri în economia privată, Teleormanul a regresat la acest capitol. Aşa se face că judeţul înregistra anul trecut mai puțin de trei angajați în economia reală la un salariat bugetar.
3.553 euro a fost creşterea indicelui de productivitate în judeţul Timiş, care a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a populaţiei în zonele urbane în perioada 2011-2017, în timp ce judeţul Teleorman, care a pierdut cei mai mulţi locuitori din zonele urbane, a avut o creştere de numai 1.502 euro.
Evoluţia PIB/locuitor în judeţele unde zonele urbane s-au depopulat (euro)
Judeţul 2011 2017
Teleorman 3.479 4.981
Bacău 4.155 4.244
Bihor 5648 7.463
Iaşi 4.291 7.152
Evoluţia PIB/locuitor în judeţele unde populaţia zonelor urbane a crescut (euro)
Judeţul 2011 2017
Timiş 8.464 11.917
Arad 6.589 8.917
Sibiu 6.392 9.862
Cluj 7.800 12.163
Topul primelor cinci judeţe după numărul de locuitori pierduţi în perioda 2011-2017 (ianuarie/ianuarie)
Judeţul 2011 2017
Teleorman 395.701 384.276
Gorj 376.090 364.058
Prahova 811.475 804.158
Mehedinţi 290.137 284.840
Giurgiu 279.847 275.706
Datele din 2016 privind populația după domiciliu arată că în România avem 103 comune care au mai puțin de 1.000 de locuitori. Cele mai multe localități erau în județele Hunedoara – 12, Alba – 10, Caraș-Severin – 9, Buzău, Mehedinți și Mureș – câte 7 fiecare.
