x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Încrederea în produsele româneşti a crescut. Producătorii nu au înregistrat pierderi financiare în urma scandalurilor, iar toate produsele din magazine sunt sigure

Încrederea în produsele româneşti a crescut. Producătorii nu au înregistrat pierderi financiare în urma scandalurilor, iar toate produsele din magazine sunt sigure

28 Mar 2013   •   21:56
Încrederea în produsele româneşti a crescut. Producătorii nu au înregistrat pierderi financiare în urma scandalurilor, iar toate produsele din magazine sunt sigure
Sursa foto: Timi Slicaru/www.incomemagazine.ro

România a traversat mai multe scandaluri, de la începutul anului, fie că vorbim despre scandalul cărnii de cal sau cel legat de lapte, dar producătorii români nu au înregistrat pierderi, prin prisma contractelor semnate anterior, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în cadrul evenimentului „Agricultura Românească - Mâncare Sănătoasă, Profit Sănătos“, organizat de Intact Media Grup.
„Nu vreau să mă refer la scandaluri, ci la ce avem de făcut. Vânzările produselor care s-au aflat în centrul discuţiilor au început să crească şi toţi marii producători nu au suferit pierderi. Laptele, spre exemplu, a fost colectat în continuare şi procesele aferente decurg normal“, a declarat Constantin.

Pierderi de imagine, nu financiare
România nu a suferit pierderi financiare, ci o pierdere de imagine alimentată de o serie de companii străine sau grupuri de presă, a spus Constantin. „Dacă vorbim de pierderi, putem spune că am suferit o pierdere de imagine şi nu neapărat pierderi financiare. Grupuri de presă şi companii străine au arătat cu degetul înspre România, dar nu şi Comisia Europeană. Acesta este un aspect foarte important şi care trebuie subliniat. Vom arăta că aceste fraude nu au avut loc pe teritoriul României“, a spus Constantin.
Standardele severe de producţie din industria alimentară românească au câştigat încrederea consumatorilor români în produsele autohtone.
„Pe raft nu a ajuns şi nu va ajunge niciun produs cu probleme, deoarece controalele interne dar şi regulamentele europene din acest domeniu au grija ca acest lucru să nu se întâmple“, a spus Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). „În acest moment scăderea vânzărilor s-a oprit. După un declin de 20% în prima săptămână am ajuns apoi la 45%. Anunţul rezultatelor testelor efectuate de ANSVSA a pus capăt acestui declin. A fost vorba despre o isterie creată din lipsa de comunicare, care s-a încheiat. Consumatorii au înţeles că produsele respectă normele de calitate cerute de legislaţia internă şi internaţională“, a spus Cojocaru.
La rândul sau, Alex Jurconi, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), consideră că problemele recente din industria cărnii sau a laptelui au legătură şi cu faptul că aceste ramuri au devenit foarte competitive la nivel european.
„În urma acestor crize, am constatat că a crescut încrederea consumatorilor în produsele româneşti. Crearea tuturor acestor stantarde înalte este o metodă de a ne câştiga clienţii de parte noastră“, a declarat Adrian Nicolaescu, Executive Director Marketing & PR Caroli Foods Group. „În ianuarie-februarie, Caroli Foods Group şi-a mărit cota de piaţă, deşi consumul de carne şi produse din carne a scăzut. Am traversat cel mai dificil moment al crizei din industrie din ultimii ani“, a recunoscut reprezentantul grupului.

Producătorii de cereale, afectaţi de scandalul laptelui
„Suspiciunile privind o posibilă contaminare cu aflatoxina a porumbului ne-au adus în situaţia în care avem sechestru pe 30.000 de tone de porumb, context în care eu cred că asistăm la mutarea alertelor privind aflatoxina din zona laptelui în cea a cerealelor“, a spus Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj. „Din porumbul recoltat anul trecut nu am vândut o boabă în România şi totuşi ni s-a impus acest sechestru asupra unei cantităţi de 30.000 de tone de porumb“, a spus Anghel, prezent la seminarul Intact Media Grup. Distrugerea celor 30.000 de tone de porumb ar reprezinta o pierdere de 30 de milioane de lei. Mihai Anghel este proprietarul grupului Cerealcom Dolj, cu afaceri de 120-130 milioane de euro anual, şi este unul dintre cei mai mari producători agricoli români.
În replică, Vladimir Mănăstireanu, preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, a spus că aceste alerte ţin de partea de procedură privind orice suspiciune referitoare la o posibilă contaminare cu aflatoxină. „Dacă avem o notificare privind o astfel de suspiciune şi aceasta se referă, ca în acest caz, la Cerealcom, suntem obligaţi să luăm o serie de măsuri. Dar nu avem intenţia de a muta alertele de la un domeniu la altul, nejustificat“, a spus Mănăstireanu.
Jean Valvis, președinte Valvis Holding, dar și vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini, a ținut să precizeze: „Concluzia mea din experienţa cu consumatorii este următoarea: mâncarea sănătoasă, profit sănătos înseamnă şi responsabilitatea agentului şi corectitudinea instituţiilor. Producătorul terbuie să fie responsabil şi să garanteze calitatea produsului”.

Terenurile agricole vor putea fi gajate
Competitivitatea dintre agricultorii români şi cei străini va creşte din 2014, an în care România este obligată să liberalizeze piaţa funciară, de aceea suntem în discuţii pentru ca terenurile agricole să poată fi acceptate drept gaj, pentru a oferi un avantaj fermierilor locali, a spus Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.„Vrem să venim cu o serie de facilăţi pentru fermieri şi purtăm discuţii pe această temă cu băncile, aceste măsuri vizând atât micii fermieri, cât şi autorităţile locale. Spun asta pentru că vom avea o infuzie de investitori străini, în condiţiile liberalizării fondului funciar, şi gajarea cu terenul agricol ar fi o măsură foarte benefică pentru agricultorii români“, a spus Constantin. Suprafaţa agricolă totală a României era de 13,3 milioane de hectare, în 2010, din care 8,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Daniel Constantin a anuţat la finele anului trecut că statul va lua unele măsuri, în 2013, pentru a limita cumpărările de teren de către străini, după liberalizarea pieţei, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE.

Porumboiu: Scoateţi la vânzare terenurile concesionate
Omul de afaceri Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai mari agricultori români, i-a cerut ministrului Daniel Constantin să scoată la vânzare cele 350.000 de hectare de teren agricol deţinute de stat şi concesionate fermierilor, iar banii obţinuţi să fie investiţi în agricultură. „Cei care primesc sume impresionante de la stat pentru irigaţii sunt firme care au contracte de concesiune cu statul. Cât plătesc redevenţe acele firme care au concesiune cu statul este foarte uşor de aflat. Doi-trei bănuţi acolo, într-un derizoriu exagerat. Şi acele firme primesc mai departe subvenţie pentru irigaţii“, a spus Porumboiu. El a spus că din 9 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional a mai rămas „o oază de bucurii şi de satisfacţii depline“ pentru unii agricultori, care însumează 350.000 de hectare.
Porumboiu a apreciat că România ar putea face din agricultură pistonul de bază al economiei, pentru că oricum alte lucruri „nu au mai rămas“. Omul de afaceri a apreciat însă că România nu are o agricultură reală, care să asigure necesarul de consum intern, şi a ajuns să importe cireşe din Africa de Sud şi fasole din Etiopia.


Dezbaterea “Agricultura Românească – mâncare sănătoasă, profit sănătos”, moderată de jurnalistul Adrian Ursu, a fost organizată de Intact Media Group, joi, 28 martie, la  Hotel Athénée Palace Hilton.
Alături de ministrul Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la dezbatere au participat autorități cu responsabilități în domeniu – ANSVSA, FGCR, ANPC, crescători de animale, producători și procesatori de carne, lactate și alte produse agricole, distribuitori și retaileri, asociații, uniuni patronale și sindicale, medici veterinari, specialiști în industria alimentară și medici nutritioniști, dar și reprezentanți ai instituțiilor financiare, băncilor și fondurilor de garantare a creditelor agricole.



×