Legile pădurii se bat cap în cap. Hoții, salvați de confuzie

Aproape 85% din suprafaţa României este în mediul rural, unde principala modalitate de încălzire e cea cu sobe. Dar, deși populația rurală suferă deja din cauza unei crize de lemne de foc, parlamentarii votează două legi diferite pentru acelaşi lucru - contravenţiile silvice. În situaţia creată, cele două legi care se contrazic reciproc nu se vor putea aplica, iar mulţi nu mai ştiu cum ar trebui să procedeze atunci când descoperă contravenţii.

Confuzia creată de aproximativ doi ani în legătură cu exploatarea materialului lemnos a avut ca efect scumpirea lemnului de foc pentru încălzire, în timp ce marii hoţi de lemn sunt greu de oprit. Poliţiştii sunt acuzaţi de abuz în serviciu de către cei prinşi cu mai mult lemn decât declară în documente, dar sunt mai multe tipuri de astfel de situaţii: unii sunt prinşi cu sute de metri cubi de lemn furat, iar alţii omit să completeze un formular sau greşesc o cifră. Se ajunge la situaţii în care trebuie să se aplice aceleaşi măsuri atât pentru un traficant de lemn, cât şi pentru un cetăţean care şi-a construit magazia de lemne pe cealaltă parte a drumului, în faţa casei, şi poate fi amendat când merge să-şi ia lemnele pentru sobă, chiar dacă le-a cumpărat cu toate documentele în regulă. De fapt, problema de fond este că cei care vor în continuare să menţină confuzia între cele două tipuri de situaţii fac asta pentru a scoate din legislaţie măsurile drastice, menite să-i oprească pe marii infractori, aducând argumente bazate pe abuzurile care au făcut victime colaterale.

Argumentele încurcate intenţionat

Una dintre modificările legislative s-a votat luni în Parlament, pentru schimbarea prevederilor Legii contravenţiilor în domeniul forestier, care este în vigoare din 2010. Aceasta îmblânzeşte pedepsele şi elimină mai multe posibilităţi de stopare a infracţiunilor cu material lemnos. Alt proiect de lege, care modifică OUG 51 din 2016 (privind sancțiunile pentru contravențiile silvice), se află încă în dezbatere parlamentară şi modul în care se va adopta ar putea răsturna din nou situaţia legislativă. “S-a ajuns la aberația că pentru un braț de lemne cumpărat, exploatat legal, plătit, declarat, dar cu erori materiale în acte s-au dat amenzi. Ceea ce nu se înțelege în general este că problema României constă în altceva, nu în tăierile ilegale. S-a intrat într-o asemenea criză de resursă, încât tăiem trei metri cubi pe hectar, în timp ce în Germania se taie şapte. Asta înseamnă că se acumulează lemn în păduri, iar oamenii nu mai au lemne de foc. S-a ajuns în extrema cealaltă”, explică inginerul silvic Cătălin Tobescu, vicepreședintele Federației Proprietarilor de Păduri „Nostra Silva”, fost angajat al Ministerului Mediului, care a lucrat şi la departamentul de control timp de șapte ani. Aceleaşi argumente stau la baza modificărilor legislative care s-au votat săptămâna aceasta, care reduc de zece ori unele amenzi şi care fac ca mijloacele folosite la transportul lemnului taiat ilegal să nu se mai poată confisca decât dacă lemnul depăşeşte cinci metri cubi, sau dacă fapta se repetă în interval de şase luni.

Probleme care-i afectează pe poliţişti

Principala problemă pe care au ridicat-o apărătorii îmblânzirii legii este eliminarea posibilităţilor de confiscare a mijloacelor de transport, însă poliţiştii care au participat în ultimele şapte luni la acţiunile de confiscare arată că fără menţinerea posibilităţilor de confiscare şi fără o protecţie care să le fie garantată prin lege organelor de control, munca lor nu va mai fi eficientă. “Ni s-a întâmplat să facem planton patru zile şi patru nopţii, lângă un camion cu lemne, până i-am prins pe traficanţi. După ce le-am confiscat camionul, tot noi ne-am trezit daţi în judecată şi a trebuit să ne zbatem şapte luni în instanţă, să demonstrăm că avem dreptate. Poliţiştii ar trebui să fie protejaţi de aceste probleme, printr-un fel de asigurare de malpraxis. Gândul că trebuie să aducem bani de acasă, dacă altă instanţă îi dă dreptate contravenientului, mă timorează pe mine, ca organ de control, şi mă întreb dacă mai pot să-mi fac treaba. Poliţiştii ar trebui să fie sancţionaţi doar pentru rea credinţă sau gravă neglijenţă. Totul ţine de cubaj, nu poţi confisca ceva, decât după ce determini cantitatea găsită. Noi lucrăm în echipă cu cei de la Garda forestieră şi cei de la Ocolul Silvic, cei care pot face cubajul (măsurarea masei lemnoase - n.r.)”, explică un poliţist implicat în acţiuni de depistare a furturilor de lemne. Până acum, această propunere nu a fost discutată în nicio dezbatere pe tema legilor silvice, deşi poliţiştii sunt direct implicaţi în procesul de control şi de sancţionare a hoţilor de lemn.

Micii exploatatori de material lemnos care au greşit declaraţiile sau care pur şi simplu au fost sancţionaţi abuziv sunt daţi ca exemplu în dezbaterile parlamentare, pentru a se argumenta necesitatea eliminării unor măsuri, precum confiscarea utilajelor de transport, care, de fapt, îi afectează pe marii hoţi de lemn, nu pe omul care transportă vreascuri pe bicicletă.

Bogdan Micu, specialistul care a dezvoltat sistemul electronic de monitorizare a pădurilor SUMAL (Radarul Pădurilor) în 2016, spune că de două săptămâni s-a şters istoricul tăierilor de pe site-ul la care avea acces publicul larg. “Baza de dată există, dar nu mai este publică, deși sunt foarte multe ONG-uri care făceau investigații, iar acum nu mai au acces la date”, explică Micu.

Birocraţia care protejează pădurile de hoţi

Legislaţia în domeniul controlului circulaţiei materialului lemnos are foarte multe prevederi, iar cei care doresc eliminarea amenzilor uriaşe sau a confiscării mijloacelor de transport aduc acuzaţii în legătură cu abuzurile, interpretările eronate sau diverselor erori materiale care au fost constatate în instanţele de judecată, după ce s-au aplicat sancţiuni. Legislaţia prescrie reguli clare în ceea ce priveşte întocmirea avizelor de însoţire a mărfii, obţinerea codului unic SUMAL (prin înscrierea fiecărei tranzacţii în sistemul electronic), obligaţia deţinerii avizului de însoţire a mărfii pe durata transportului în original, în mijlocul de transport, obligaţia înscrierii avizelor de însoţire a matetialului lemnos, atât în registrul unic de intrări-ieşiri material lemnos din care a plecat lemnul, cât şi în cel al locului de destinaţie. Toate aceste reguli sunt înscrise în HG 470/2014, iar nerespectarea lor este sancţionată prin contravenţiile prevăzute în legea 171/2010. Practic, materialul lemnos nu se poate regăsi decât în patru situaţii, toate reglementate strict: în pădure, ca lemn nerecoltat; în pădure, în rampa primară, imediat după recoltare; într-un mijloc de transport, pe durata transportării între depozite, şi în depozit. Ţinerea unei gestiuni corecte este obligatorie - adică scripticul trebuie să corespundă cu fapticul. Dacă se constată că nu corespund, se aplică sancţiunile.

Conform legislației actuale, se pot confisca de la biciclete, până la camioane, trenuri și vapoare – în cazul în care sunt folosite la transportul lemnului nedeclarat. Până acum, au fost cazuri în care s-au confiscat camioane și barje

Ordonanța 51 din 2016, privind sancțiunile pentru contravențiile silvice, a majorat amenzile până la 30.000 de lei pentru lemn depistat fără documente și prevede confiscarea utilajelor de transport. Angajații Romsilva s-au plâns de aplicarea abuzivă a legii, care-i afectează direct.