În lunile august şi septembrie 2024, scumpirile s-au mai atenuat dar în octombrie trendul a revenit iar inflația a ajuns la 4,7%.
Ce produse s-au scumpit cel mai mult
Prețurile legumelor au crescut cu 11% iar fructele cu 14%.
"În cazul nostru, seceta a fost mai severă. S-a reflectat rapid în preţurile legumelor şi fructelor, în trimestrul 3", a declarat Mugur Isărescu, guvernator BNR.
Serviciile pun cea mai mare presiune pe rata inflaţiei. Cele poştale sunt pe primul loc în topul scumpirilor, urmate de chirii şi cheltuielile de întreţinere a casei, dar şi de serviciile din restaurante.
Din categoria produselor nealimentare, detergenţii s-au scumpit cel mai mult.
"Efectul schemei de plafonare a adaosului comercial. Comercianţii au fost nevoiţi să realoce costurile pe categorii de produse unde nu a fost plafonat adaosul. Unde cererea e relativ constantă", spune Christian Năsulea, profesor de economie.
Ce spun analiştii economici
Scăderi de preţuri, însă nu semnificative, s-au înregistrat la câteva produse de bază: mălaiul, făina sau untul. Dar şi la gaze şi energie electrică. Analiştii se aşteaptă ca inflaţia să crească în lunile următoare.
"Ca urmare a măsurilor care vor fi luate anul viitor, să vedem alte creşteri de preţuri. Vom avea acest salariu minim european, care va începe să producă efecte. Efectul pe care îl vom vedea va fi o menţinere a puterii de cumpărare. Practic, cu bani mai mulţi, vom cumpăra aceleaşi lucruri pe care le cumpăram cu bani mai puţini", adaugă Christian Năsulea, profesor de economie.
"Este inflaţia tuturor şi a nimănui. Este o taxă care se aplică la taxele anterioare, o taxă în cascadă. Este foarte greu de explicat oamenilor de unde apare această inflaţie. Oamenii nu o văd atât de uşor, aşa cum văd, de exemplu, o creştere de TVA", spune Cristian Păun, profesor de economie.
Românii spun că alocă circa 2.000 de lei lunar pentru mâncare, ceea ce însesamnă circa 50% din venit, potrivit observatornews.ro.
BNR estimează că spre finalul anului 2025 vom ajunge la o inflaţie sub 4%.