Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Klaus Iohannis a decis să nu promulge legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2013 privind suprataxarea veniturilor suplimentare obţinute de companii din industria de petrol şi gaze ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. Decizia a fost motivată prin faptul că Parlamentul a hotărât să majoreze supraimpozitarea profiturilor de la 60% la 80% şi să permanentizeze acest impozit, deşi aplicabilitatea lui era prevăzută până la 31 decembrie 2017.
La solicitarea Comisiei de Industrii şi Servicii, Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, a decis să modifice legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2013 în sensul majorării cotei de impozitare de la 60% la 80% pentru prețurile de vânzare a gazelor naturale ce depăşesc 85 lei/MWh. Prin OUG 7/2013 se prevedea doar suprataxarea cu 60% a profitul suplimentar, ea aplicându-se pe diferenţa dintre preţul de referinţă stabilit la 72 de lei MW/h şi cel la care se ajungea după fiecare scumpire.
Majorarea suprataxării mai aşteaptă
"Date fiind rațiunile specifice, cu caracter temporar și extraordinar ale introducerii acestui impozit, considerăm că reglementarea lui ar trebui să urmeze același caracter temporar. Luând în considerare importanța deosebită a cadrului de reglementare pentru performanța sectorului de petrol și gaze, considerăm că este esențială definirea unui cadru fiscal și legislativ predictibil și stabil, propice creării unor planuri de afaceri pe termen lung, pentru continuarea investițiilor curente și stimularea de noi investiții, şi-a motivat şeful statului decizia de a amâna promulgarea acestei legi. De asemenea, pentru îndeplinirea obiectivelor de natură socială, preşedintele consideră că această lege trebuie să prevadă un mecanism transparent, în baza principiului echivalării între impozitare și protecția consumatorului vulnerabil”.
Liberalizarea prețului gazelor naturale nu este un fenomen care să justifice o taxă adițională, ci reprezintă implementarea unui obiectiv asumat de România la nivel european pentru a trece la o stare de normalitate pentru o piață liberă și într-un context de piață europeană unică. În plus, majorarea cotei nu este justificată în raport cu nivelul actual de impozitare a industriei în România, Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA)
Gazprom este marele câştigător
Politica fiscală în acest domeniu a favorizat gigantul Gazprom, în detrimentul companiilor care activează în România. În timp ce producătorii interni au închis sonde şi şi-au diminuat producţia pentru a nu plăti supraimpozitul, importurile de gaze ruseşti au explodat. Astfel, anul trecut, importurile de gaze din Federaţia Rusă s-au majorat cu 629%, după ce au ajuns să fie mai ieftine decât cele din producţia internă. Dacă la începutul anului trecut, importurile acopereau 5% din piaţă, cota lor a ajuns la sfârşitul anului la 25%. Potrivit Institutului Național de Statistică, noi am importat 537.000 tep de gaze naturale în primul trimestru al acestui an, cu 332% mai mult decât in perioada similară din 2016, în timp ce producția locală a continuat să se diminueze. Pentru acest an, bugetul de stat prevede creşterea cu 7,48% a încasărilor din suprataxa pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.
În 2015, din producţia internă se acoperea aproape în totalitate consumul, dar în cursul anului trecut producţia a scăzut cu circa 30% ca efect al suprataxării profiturilor companiilor de profil
