Mănăstirea Tismana, reparată de un Dorel insolvent

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a oferit peste 20 de milioane de lei, fără licitaţie, unei firme despre care ştia că se află în insolvenţă, pentru reabilitarea Mănăstirii Tismana. Iasicon SA, unul din cei mai mari constructori din ţară, se află în colaps financiar, fapt atestat deja de două instanţe de judecată. În aceste condiţii, doar CNI pare a şti cum va reuşi această firmă să-şi finanţeze lucrările la un obiect atât de important pentru patrimoniul naţional cum este ansamblul mănăstiresc de la Tismana. Mai mult, Iasicon devenise celebră după ce a acoperit cu beton ruinele Curţii Domneşti de la Iaşi, vestigii de pe timpul lui Alexandru cel Bun, în timpul lucrărilor de reabilitare a Palatului Culturii.

CNI a atribuit pe 13 septembrie 2018 un contract de „proiectare, asistenţă tehnică din partea proiectantului şi execuţia de lucrări pentru obiectivul de investiţii „Consolidare, reabilitare şi dotare Ansamblu Mănăstiresc Tismana, oraş Tismana, judeţul Gorj”. Achiziţia a fost realizată printr-o procedură simplificată, fără organizarea de licitaţie electronică, declanşată cu puţin timp în urmă, pe 29 mai 2018. Potrivit documentaţiei de atribuire, lucrările de la Mănăstirea Tismana, monument istoric, presupun reabilitarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, a paraclisului „Sf. Ilie”, a clopotniţei, stareţiei, a chiliilor şi a incintei cu turnuri de colţ, toate aflate în componenţa ansamblului mănăstiresc. Valoarea totală a contractului este de 20.279.379,52 lei, fără TVA, iar firma aleasă fără licitaţie de CNI este Iasicon SA, din Iaşi.

Prăbuşire dramatică în doar trei ani

Ani la rând, Iasicon SA a fost unul din cei mai mari constructori din România, cu cifre de afaceri care depăşeau 200 de milioane de lei pe an şi peste 600 de angajaţi. Ceva s-a întâmplat însă în ultimul timp, iar firma a cunoscut o prăbuşire dramatică. Astfel, dacă în 2015 raporta afaceri de 231 milioane de lei şi un profit net de 1,7 milioane de lei, cu 617 angajaţi, în 2016 acestea au coborât la jumătate- 117 milioane de lei şi pierderi de 7,9 milioane lei, pentru ca în 2017 să se prăbuşească până la 29 milioane de lei şi pierderi de 14,4 milioane de lei, cu 251 de angajaţi, plus datorii de 22,1 milioane de lei.

Citește pe Antena3.ro

Kremlinul comentează mondenitățile și spune că soții Assad nu divorțează. Chiar purtătorul de cuvât al lui Putin a negat informația

Iasicon SA a depus două cereri de revizuire împotriva sentinţei Tribunalului Iaşi de intrare în insolvenţă, dar le-a pierdut pe amândouă, iar pe 12 iulie Curtea de Apel Iaşi confirma colapsul firmei

În acest context, creditorul Orion Auto Invest SRL cerea în iunie 2018 insolvenţa debitorului Iasicon SA, din cauza datoriilor acumulate în derularea unui contract de 247 milioane de lei, adjudecat de Iasicon în 2012, pentru realizarea centrului de management integrat al deşeurilor din Iaşi. În pofida acestor evidenţe- scăderea de 10 a cifrei de afaceri în trei ani, pierderi şi datorii cumulate de 10 milioane de euro şi incapacitate de plată confirmată prin decizia instanţei de intrare în insolvenţă - CNI i-a oferit fără licitaţie un contract pentru reabilitarea unui monument istoric de importanţă naţională.

Contracte impresionante cu statul

Colapsul financiar al Iasicon SA este greu de înţeles, dată fiind amploarea contractelor primite de-a lungul timpului de la stat. Numai în intervalul 2007 - 2018, firma ieşeană a beneficiat de 146 de lucrări publice, de la instituţii precum Consiliul Judeţean Vaslui (20 milioane de euro pentru trei staţii de epurare), Consiliul Judeţean Iaşi (17 milioane euro pentru centrul de management al deşeurilor), Ministerul Culturii (22,5 milioane de euro pentru reabilitarea Palaturlui Culturii), Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Iaşi (13,3 milioane de euro), Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (8 milioane de euro), Poşta Română, BNR, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, numeroase comune din Iaşi etc.

200 de milioane de euro este valoarea totală a contractelor primite de Iasicon SA de la stat, în ultimii ani

Practic, firma deţinută de Titel Sinescu, unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni de afaceri ieşeni, a primit cele mai importante proiecte de infrastructură locală din capitala Moldovei şi împrejurimi.

Amantlâc, mită şi beton peste ruine

Despre Titel Sinescu se ştie că este un apropiat al fostului lider liberal şi ministru Relu Fenechiu, dar şi al fostului primar şi „greu” al PSD Gheorghe Nichita. Adina Samson, fosta amantă a lui Nichita, dezvăluia, de altfel, în dosarul care îl viza pe fostul edil ieşean, că întâlnirile lor amoroase aveau loc într-un apartament pus la dispoziţie de Sinescu, într-unul din blocurile deţinute de Iasicon. Dincolo de aspectele picante, stau însă şi lucruri serioase care atârnă greu în „cazierul” Iasicon. În 2014, DNA ancheta Iasicon pentru că ar fi încasat cu acte false fonduri de la CJ Vaslui, iar în 2011 Ministerul Culturii derula o anchetă pentru a afla cum de a reuşit Dorel de la Iasicon să acopere cu beton ruinele Curţii Domneşti din Iaşi, vestigii de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun, în timp lucrărilor de reabilitare a Palatului Culturii. Potrivit informaţiilor de la acea vreme, în perioada 2008- 2009, Iasicon ar fi mituit cu câteva mii de lei un arheolog pentru a primi acceptul de a turna beton peste ruine.

Monument istoric de referinţă pentru România, Mănăstirea Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, ctitorit de cuviosul Nicodim în secolul XIV