Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atragerea fondurilor europene, accelerarea construcţiei autostrăzilor incluse în Master Planul General de Transport, rezolvarea crizei de muncitori care frânează dezvoltarea şi menţinerea sub control a deficitelor sunt principalele provocări cu care se va confrunta Guvernul în acest an. Anul 2018 este unul crucial pentru viitorul european al României. În ciuda creşterii economice record, România se îndepărtează tot mai mult de criteriile de aderare la eurozonă în loc să se apropie de aceste ţinte. Dacă în vara anului 2015 îndeplineam toate cele cinci criterii nominale, în 2018 există riscul să mai bifăm doar două dintre ele. Cele referitoare la cursul de schimb şi la datoria publică. Nori negri se strîng asupra economiei, nori care prevestesc vremuri grele.
Criza de muncitori sufocă economia
Una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta economia în acest an este lipsa forţei de muncă. Firmele, atât cele româneşti, cât şi multinaţionalele, se plâng că nu găsesc salariaţi şi asta ar putea fi o mare barieră în calea creşterii economice din acest an. În aceste condiţii, România riscă să dispară de pe harta investiţiilor, având în vedere că ne-a dispărut principalul atuu, forţa de muncă calificată şi ieftină. Populația inactivă din România numără aproximativ patru milioane de oameni, arată datele statistice. Deși aceste persoane au vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, deci sunt apte de muncă, nu au nici un gând să se apuce de treabă. Motivaţia este că se mulţumesc cu ajutoarele sociale pe care statul pe oferă având în vedere că mulţi din aceşti oameni locuiesc la ţară şi reuşesc să se întreţină şi din autoconsum. În plus, 3,4 milioane de români au emigrat, ceea ce reprezintă 38% din populația activă a ţării. În aceste condiţii, firmele, dar şi Guvernul, au în faţă o mare provocare în 2018. Să rezolve criza forţei de muncă.
S.O.S, fondurile europene!
După ce în ultimii ani România a ratat absorbţia de fonduri europene, în acest an obţinerea banilor europeni este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea ţării. Bugetul pentru 2018 prevede atragerea a 17,5 miliarede de lei, circa 3,8 miliarde de euro, din fonduri europene. Este o sumă ambiţioasă, având în vedere că România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocaţi programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane de euro. În perioada 2014-2020, România are alocați 32 de miliarde de euro ca fonduri structurale și de coziune și opt miliarde de euro pentru plățile directe în agricultură.
Rămâne de văzut, dacă în 2018 vor putea fi aduşi aceşti bani în ţară. Creşterea economiei bazată pe consum nu mai poate dura mult, iar banii europeni ar putea fi noul motor al economiei care ne-ar duce la o creştere economică corectă.
Citește pe Antena3.ro
Deficitele cresc. Vine criza?
Creşterea economică rapidă corelată cu deficite bugetare din ce în ce mai mari, rata inflaţiei în creştere, scăderea investiţiilor, creşterea cheltuielilor cu salariile, deficite comerciale şi de cont curent mai mari şi, în fine, dobânzi mai mari în timp ce moneda naţională scade, arată clar că se strâng norii unei crize economice de proporţii, atenţionează analiştii economici. În afara creşterii economice, toţi indicatorii macroeconomici, care prezintă starea de sănătate a unei economii, s-au deteriorat. Unii dintre indicatori chiar au intrat în zona care semnalizează “pericol iminent”. Principala problemă este că importurile au depăşit exporturile cu 10,20 miliarde de euro în primele zece luni ale anului 2017, potrivit ultimelor date la la Statistică. Asta înseamnă că banii în plus daţi de Guvern la salarii şi pensii ajung în alte ţări pentru că noi mâncăm şi cumpărăm produse care vin din aceste state. O primă consecinţă care se vede pe piaţă este deprecierea leului, care atrage după sine, ca un tăvălug, alte dezechilibre.
Autostrăzile, veşnica problemă
După ce anul trecut am deschis traficului doar 15 kilometri de autostradă , speranţele noastre veşnice că vom avea drumuri mai bune se mută în 2018. Partea mai neplăcută, pentru că întotdeauna există şi o parte neplăcută când vorbim despre construcţia autostrăzilor în România, estă că bugetul pentru anul 2018 al Ministerului Transporturilor are alocări insuficiente, în special pentru marile proiecte aflate în construcţie şi care au termen de deschider anul viitor: Autostrada Lugoj-Deva (A 1), Autostrada Sebeș-Turda (A 10) şi Autostrada București-Brașov (A 3). Pentru finalizarea lucrărilor pe A 1 anul viitor ar fi nevoie de circa 430 de milioane de lei, iar pentru cele de pe A 10 de alte 600 de milioane de lei (inclusiv pentru acoperirea restanţelor financiare către constructori în acest caz). Pentru finalizarea lucrărilor la cele două autostrăzi bugetul Ministerului Transporturilor alocă sume mult mai mici: 217 şi, respectiv 212 milioane de lei. Şi pe Autostra Bucureşti-Braşov finanţarea va crea probleme Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Un calcul sumar făcut de reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura arată că aici ar fi nevoie anul viitor de cel puţin 100 de milioane de lei, dar s-au alocat doar 20 de milioane de lei.
ROBOR, cursul şi creditele
Românii s-au speriat şi se gândesc de două ori înainte de a mai lua un credit, atât în lei, cât şi în euro, cu dobândă fixă sau cu dobândă variabilă. În aceste condiţii, creşterea economică bazată pe consum are zile numărate şi întrebarea este ce vom pune în loc. Moneda naţională se depreciază pe fondul dezechilibrelor din economie şi perspectivele nu sunt deloc stabile. Estimările analiştilor arată că leul ar putea trece de 4,8-4,9 lei la finalul acestui an. Oamenii se feresc la fel de tare şi de creditele în lei după ce unii au aflat, chiar pe pielea lor, că a trecut vremea dobânzilor joase. ROBOR a ajuns la 2,12 finalul anului trecut şi va creşte în acest. Previziunile indică că acesta ar putea trece de 3%, ceea ce va conduce la o creştere a ratei creditelor în lei. În plus, analiştii se aşteaptă ca BNR să modifice ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută.
Incertitudinea amână investițiile și crește preferința pentru lichiditate, iar prețul preferinței pentru lichiditate este rata dobânzii.
Scad preţurile în imobiliare
Dezvoltatorii şi agenţii imobiliari se aşteaptă la o scădere a numărului de tranzacţii, atât în privinţa locuinţelor noi, cât şi a celor vechi. Este prea din vreme acum ca să estimăm cu cât vor scădea vânzările, însă e limpede că numărul celor care sunt hotărâţi să-şi cumpere o locuinţă este în scădere, spun aceştia. Deprecierea leului, creşterea ROBOR şi restrîngerea programului guvernamental Prima Casă sunt principalele motive. Peste 25.000 de locuinţe se află în diferite stadii de construcţie în ţară, însă dezvoltatorii se plâng că îşi văd afacerile prăbuşindu-se din cauza creşterii accentuate a cursului leu-euro.
În plus, și valoarea împrumutului pe care un om poate să îl ia este în scădere. “Când califici un client la valoarea maximă la care se poate împrumuta, ții cont de nivelul ratei de dobândă. Dacă ROBOR a crescut sau dacă cursul s-a depreciat, bineînțeles că rata crește, iar suma la care se împrumută este mai mică”, potrivit lui Segiu Oprescu, preşedintele ARB. În aceste condiţii, preţurile de vânzare o vor lua la vale.
Legea redevenţelor aşteaptă votul
În 2018 Executivul trebuie să rezolve problema redevenţelor. Vechea lege a expirat de mai bine de trei ani, dar până acum nu a fost adoptată o nouă lege. Recent, Ministerul Economiei a publicat pe site-ul propriu proiectul noii Legi a redevenţelor şi este de aşteptat ca el să fie adoptat de Parlament în prima sesiune a acestui an. În condiţiile în care procentele de impozitare nu se schimbă, singura schimbare majoră a noului proiect este se modificarea prețul de referință la care se vor aplica aceste cote.
Statul se împrumută mai scump
Lipsa de predictibilitate din economie, atacurile împotriva sectorului privat, deprecierea leului şi deterioararea indicatorilor macro au distrus încrederea investitorilor străini în România. Şi acest lucru se vede cel mai bine în creşterea dobânzilor pe care statul le plăteşte atunci când se împrumută. România plăteşte dobânzi mai mari în contextul în care la nivel global dobânzile rămân scăzute din punct de vedere istoric. România este ţara din UE care, de la o lună la alta, s-a împrumutat tot mai scump.
