România oraşelor-fantomă ţine la distanţă investitorii

Anul acesta, România a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, dar toate statisticile continuă să ne ţină la coada Europei. Încă să ne confruntăm cu sărăcia extremă şi avem cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din UE. Avem cei mai puţini kilometri de autostradă, iar 40% din drumurile publice din România sunt pietruite şi de pământ. Zona rurală oferă cele mai proaste condiţii de viaţă şi, tocmai de aceea, mulţi locuitori ai satelor au migrat spre oraşe. Chiar şi în aceste condiţii, România rămâne cea mai rurală ţară din spaţiul UE.

Mulţi şi-au pus speranţele în migrarea spre zona urbană, iar acest lucru a dus la o scădere exponenţială a populaţiei din zonele rurale. În timp, infrastructura oraşelor mari a fost depăşită, în oraşele mici ale ţării condiţiile de trai nu diferă prea mult faţă de ceea ce oferă zona rurală: străzi neasfaltate, absenţa infrastructurii de apă-canal, lipsa serviciilor medicale sau a locurilor de muncă.

România avea anul trecut 86.080 de kilometri de drumuri publice, din care mai mult de 36%, respectiv 31.084 kilometri, erau drumuri pietruite și de pământ. În anul 2016, comparativ cu anul 2015, lungimea drumurilor modernizate crescuse doar cu 4%.

Investiţiile, polarizate de marile oraşe

Specialiştii atrag atenţia că România nu se va putea dezvolta fără ca mai întâi să treacă printr-un proces de urbanizare, iar acest lucru nu se va putea face fără atragerea de investiţii. Deocamdată, ţara noastră este ultima din UE în privinţa gradului de urbanizare. În prezent, circa 75% din investiţii sunt localizate în Bucureşti şi în jurul său, precum şi în zona celor opt poli de creştere economică (Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara). Vorbim de zone care oferă un acces facil la infrastructura rutieră şi feroviară, o forţă de muncă mai pregătită şi mai variată.

46%din populaţia României trăieşte în mediul rural.

Statistica europeană arată că ţările cu o populaţie mai mare concentrată în zonele urbane au reuşit să atragă mai multe investiţii. Ungaria, de exemplu, unde primele zece oraşe strâng 39% din populaţia ţării, a reuşit să atragă investiţii mai mari decât Cehia, unde primele zece oraşe coagulează 26% din populaţie sau Slovenia, care adună un procent de 24%. În ceea ce priveşte România, în primele zece oraşe trăieşte doar 20% din populaţia ţării, la acest capitol fiind întrecuţi şi de vecinii noştri de la sud. Bulgarii concentrează în primele zece centre urbane peste 30% din populaţia ţării, iar ca valoare a investiţiilor pe cap de locuitor ne depăşesc.

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”

Micile oraşe, victime sigure

În lipsa unor programe coerente de dezvoltare urbană, micile oraşe sunt condamnate la desfiinţare într-un orizont de timp ne prea îndepărtat. După distrugerea capacităţilor economice în jurul cărora s-au dezvoltat, oraşele mici nu au reuşit să atragă atenţia noilor investitori din cauza slabei infrastructuri. Rezultatul a fost că o mare parte din populaţia aptă de muncă a migrat spre marile oraşe care ofereau posibilitatea găsirii unui loc de muncă sau în străinătate.

În oraşele mici regăsim cea mai mare parte a populaţiei cu un nivel scăzut de pregătire, acest lucru fiind generat şi de lipsa oportunităţilor pentru cei cu studii superioare.

Exodul populaţiei tinere face ca aceste oraşe să înregistreze şi un spor negativ al populaţiei mai mare decât oraşele mari, fapt ce a dus la o îmbătrânire mai accentuată a populaţiei. Pe de altă parte, statistica arată că în judeţele cele mai sărace ale României, statul se dovedeşte a fi principalul angajator. De exemplu, dacă la nivelul judeţului Ilfov, unui angajat la stat îi reveneau 10 angajaţi din mediul privat la nivelul lui 2015, în judeţul Vaslui unui angajat la stat îi reveneau mai puţin de doi angajaţi la privat.

Oraşe şi nu prea

Dezvoltarea micilor oraşe a fost blocată şi de faptul că foarte multe dintre ele nu au accesat niciodată fonduri europene nerambursabile pentru că nu respectă un criteriu important: să aibă minimum 10.000 de locuitori. Din cele 225 de orașe ale României, 134 au sub 10.000 de locuitori, iar 91 între 10.000 și 19.999.

28,7% din populaţia care trăieşte în mediul rural era racordată în 2016 la rețelele de apă și canalizare.

Judeţele cu cel mai bun acces la sistemul de canalizare la începutul anul 2016:

Județele cu cu acces redus

Populaţia cu locuinţele racordate la canalizare

2010 - 43,5%

2011- 43,7%

2012 - 44,2%

2013 - 46,8%

2014 - 47,1%

2015 - 47,7%