x close

România oraşelor-fantomă ţine la distanţă investitorii

0
Autor: Adrian Stoica 19 Mai 2017 - 17:35
România oraşelor-fantomă ţine la distanţă investitorii Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


Anul acesta, România a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, dar toate statisticile continuă să ne ţină la coada Europei. Încă să ne confruntăm cu sărăcia extremă şi avem cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din UE. Avem cei mai puţini kilometri de autostradă, iar 40% din drumurile publice din România sunt pietruite şi de pământ. Zona rurală oferă cele mai proaste condiţii de viaţă şi, tocmai de aceea, mulţi locuitori ai satelor au migrat spre oraşe. Chiar şi în aceste condiţii, România rămâne cea mai rurală ţară din spaţiul UE.

Mulţi şi-au pus speranţele în migrarea spre zona urbană, iar acest lucru a dus la o scădere exponenţială a populaţiei din zonele rurale. În timp, infrastructura oraşelor mari a fost depăşită, în oraşele mici ale ţării condiţiile de trai nu diferă prea mult faţă de ceea ce oferă zona rurală: străzi neasfaltate, absenţa infrastructurii de apă-canal, lipsa serviciilor medicale sau a locurilor de muncă.

România avea anul trecut 86.080 de kilometri de drumuri publice, din care mai mult de 36%, respectiv 31.084 kilometri, erau drumuri pietruite și de pământ. În anul 2016, comparativ cu anul 2015, lungimea drumurilor modernizate crescuse doar cu 4%.

Investiţiile, polarizate de marile oraşe

Specialiştii atrag atenţia că România nu se va putea dezvolta fără ca mai întâi să treacă printr-un proces de urbanizare, iar acest lucru nu se va putea face fără atragerea de investiţii. Deocamdată, ţara noastră este ultima din UE în privinţa gradului de urbanizare. În prezent, circa 75% din investiţii sunt localizate în Bucureşti şi în jurul său, precum şi în zona celor opt poli de creştere economică (Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara). Vorbim de zone care oferă un acces facil la infrastructura rutieră şi feroviară, o forţă de muncă mai pregătită şi mai variată.

46%din populaţia României trăieşte în mediul rural.

Statistica europeană arată că ţările cu o populaţie mai mare concentrată în zonele urbane au reuşit să atragă mai multe investiţii. Ungaria, de exemplu, unde primele zece oraşe strâng 39% din populaţia ţării, a reuşit să atragă investiţii mai mari decât Cehia, unde primele zece oraşe coagulează 26% din populaţie sau Slovenia, care adună un procent de 24%. În ceea ce priveşte România, în primele zece oraşe trăieşte doar 20% din populaţia ţării, la acest capitol fiind întrecuţi şi de vecinii noştri de la sud. Bulgarii concentrează în primele zece centre urbane peste 30% din populaţia ţării, iar ca valoare a investiţiilor pe cap de locuitor ne depăşesc.

Micile oraşe, victime sigure

În lipsa unor programe coerente de dezvoltare urbană, micile oraşe sunt condamnate la desfiinţare într-un orizont de timp ne prea îndepărtat. După distrugerea capacităţilor economice în jurul cărora s-au dezvoltat, oraşele mici nu au reuşit să atragă atenţia noilor investitori din cauza slabei infrastructuri. Rezultatul a fost că o mare parte din populaţia aptă de muncă a migrat spre marile oraşe care ofereau posibilitatea găsirii unui loc de muncă sau în străinătate.

În oraşele mici regăsim cea mai mare parte a populaţiei cu un nivel scăzut de pregătire, acest lucru fiind generat şi de lipsa oportunităţilor pentru cei cu studii superioare.

Exodul populaţiei tinere face ca aceste oraşe să înregistreze şi un spor negativ al populaţiei mai mare decât oraşele mari, fapt ce a dus la o îmbătrânire mai accentuată a populaţiei. Pe de altă parte, statistica arată că în judeţele cele mai sărace ale României, statul se dovedeşte a fi principalul angajator. De exemplu, dacă la nivelul judeţului Ilfov, unui angajat la stat îi reveneau 10 angajaţi din mediul privat la nivelul lui 2015, în judeţul Vaslui unui angajat la stat îi reveneau mai puţin de doi angajaţi la privat.

Oraşe şi nu prea

Dezvoltarea micilor oraşe a fost blocată şi de faptul că foarte multe dintre ele nu au accesat niciodată fonduri europene nerambursabile pentru că nu respectă un criteriu important: să aibă minimum 10.000 de locuitori. Din cele 225 de orașe ale României, 134 au sub 10.000 de locuitori, iar 91 între 10.000 și 19.999.

28,7% din populaţia care trăieşte în mediul rural era racordată în 2016 la rețelele de apă și canalizare.


Judeţele cu cel mai bun acces la sistemul de canalizare la începutul anul 2016:

Poziție

Județ

Număr locuitori cu locuințele conectate la sisteme de canalizare

Procent conectați din total populație după domiciliu în județ la 1 ianuarie 2016

1.

Cluj

495.401

68,6%

2.

Sibiu

291.884

62,9%

3.

Hunedoara

469.853

62,3%

4.

Brașov

3338.396

61,6%

5.

Constanța

434.100

56,4%

6.

Timiș

382.063

51,4%

7.

Galați

311.776

49,4%

8.

Harghita

150.910

45,2%

9.

Brăila

160.634

45,1%

10.

Argeș

284.157

44%

 

Județele cu cu acces redus

Poziție

Județ

Număr locuitori cu locuințele conectate la sisteme de canalizare

Procent conectați din total populație după domiciliu în județ la 1 ianuarie 2016

37.

Suceava

174.286

23,4%

38.

Călărași

73.089

23%

39.

Teleorman

87.981

22,6%

40.

Dâmbovița

110.617

20,9%

41.

Giurgiu

54.912

19,8%

 

Populaţia cu locuinţele racordate la canalizare

2010 - 43,5%

2011- 43,7%

2012 - 44,2%

2013 - 46,8%

2014 - 47,1%

2015 - 47,7%


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 1609


Mai multe titluri din categorie

Brânza topită de atâta sare şi E-uri

Deşi se numără printre alimentele preferate ale românilor, brânza topită reprezintă o adevărată otravă pentru organismul nostru. Un studiu realizat de Asociația pentru Protecția Consumatorilor...

Corina Creţu a aprobat alocarea a 66,5 milioane de euro pentru continuarea a două mari proiecte de infrastructură a apei în România

Corina Creţu a aprobat alocarea a 66,5 milioane de euro pentru continuarea a două mari proiecte de infrastructură a apei în România
Aproximativ 66,5 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în două mari proiecte de infrastructură a apei în România. Cofinanţarea pentru faza a doua a proiectelor ...

Atenţie la comisioanele zero la carduri şi conturi bancare! Nu se aplică în orice situaţie

Atenţie la comisioanele zero la carduri şi conturi bancare! Nu se aplică în orice situaţie
Băncile comerciale se întrec în comisioane zero aferente contului current, cu sau fără virarea salariului. Sunt cazuri când banca începe totuşi să aplice comisioane conturilor curente fără...

Minerul, pensionara şi veterinarul, specialiştii Guvernului la Tarom

Minerul, pensionara şi veterinarul, specialiştii Guvernului la Tarom
Tarom este exemplul de manual al unei companii publice cu un potenţial economic uriaş, dar pe care managerii numiţi strict pe criterii politice de către stat o îngroapă în datorii. Pe o piaţă a...

Taxele mici, un mit? Salariatul român, pe picior de egalitate cu cel german

Taxele mici, un mit? Salariatul român, pe picior de egalitate cu cel german
Ţara noastră are printre cele mai mici taxe şi impozite din Uniunea Europeană, atât pe consum, cât şi pe venit şi afaceri. Mai prost stăm la contribuţiile sociale, respectiv la CAS (contribuţia...

Cât costă chiria pentru o garsonieră în marile centre universitare 

Cât costă chiria pentru o garsonieră în marile centre universitare 
În luna septembrie, înainte de începerea noului an universitar, cererea și, implicit, activitatea de tranzacțio­nare ajunge la apogeu pe piața închirierilor de garsonie­re....

Ce date sunt secrete la locul de muncă

Ce date sunt secrete la locul de muncă
Firmele care procesează date cu caracter personal vor fi obligate să aibă o persoană responsabilă cu protecția acestora, începând cu luna mai din 2018. Mai puţin cunoscut este că orice companie care...

Mobilierul românesc, preferat de nemţi şi francezi

Mobilierul românesc, preferat de nemţi şi francezi
Fabricile de mobilă din România au vândut mobilier în valoare de 2,5 miliarde de euro în 2016. Apropae 90% din producţie a fost exportată în special în Germania, Franţa sau...

Directorul general al TAROM și-a dat demisia (surse)

Directorul general al TAROM și-a dat demisia (surse)
Directorul general al TAROM, Eugen Davidoiu, și-a dat demisia din funcție, au declarat luni, pentru AGERPRES, surse guvernamentale. Conform surselor citate, premierul Tudose a discutat despre situația TAROM cu...

BNR ne linişteşte: oaspeţii plătesc icrele negre

BNR ne linişteşte: oaspeţii plătesc icrele negre
Banca Naţională a României (BNR) consideră „nefiresc” accentul pus de „Jurnalul Naţional” pe achiziţia de icre negre, „deoarece acest produs reprezintă mai puţin de 7 la sută...

Guvernul vrea să facă ordine pe piaţa apelor îmbuteliate

Guvernul vrea să facă ordine pe piaţa apelor îmbuteliate
Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege privind resursele hidrominerale prin care îşi propune să facă ordine pe piaţa apelor îmbuteliate, adică atât a apelor minerale naturale,...

Şeful fondului pentru IMM-uri nu are încredere în bănci

Şeful fondului pentru IMM-uri nu are încredere în bănci
Galerie Foto Administratorii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) câştigă sute de mii de lei pe an, au case şi terenuri, iar cumulul de funcţii bine plătite...

Stabilirea modelul cererii pentru restituirea taxei auto, pe ultima 100 de metri

Stabilirea modelul cererii pentru restituirea taxei auto, pe ultima 100 de metri
Ministerul Finanţelor are termen până marţi, 22 august, să  stabilească modelul cererii pe care vor trebui să o completeze şoferii pentru recuperarea taxei de poluare sau a taxei privind emisiile...

MFP: Obligativitatea plăţii defalcate a TVA se amână cu trei luni

MFP: Obligativitatea plăţii defalcate a TVA se amână cu trei luni
Obligativitatea plăţii defalcate a TVA se amână cu trei luni, respectiv până la 1 ianuarie 2018, însă persoanele care optează pentru aplicarea acestui sistem în perioada 1 octombrie - 31...

Scumpirea traiului ne dă frisoane

Scumpirea traiului ne dă frisoane
Posibilitatea creşterii costului de trai în următorul an reprezintă o îngrijorare pentru 29% dintre români, iar 15% dintre cei chestionaţi sunt îngrijoraţi că şi-ar putea pierde locul de mu...
Serviciul de email marketing furnizat de