Românii trebuie educaţi în economia circulară

România va trebui să adopte cât mai rapid economia circulară, care presupune transformarea deşeurilor în materii prime, cu un impact major în protecţia mediului şi dezvoltarea industrială. Pentru aceasta, nu doar oamenii simpli trebuie educaţi, prin programe naţionale de conştientizare, dar şi autorităţile, chiar şi politicienii, pentru că România are multe de recuperat şi nu ne mai putem permite „să ascundem gunoiul sub preş”, după cum a spus ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, la conferinţa “Economia circulară în România”, eveniment organizat de ministerul de resort, în calitate de Operator de Program pentru Granturile SEE 2009 - 2014.

„Nu vom mai permite să ascundem gunoiul sub preş. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor este insuficient, va trebui să mai aducem modificări legislative. Vom iniţia programe naţionale de conştientizare a populaţiei cu privire la necesitatea reciclării”, a declarat ministrul Graţiela Gavrilescu.

82% din deşeurile României sunt depozitate, în loc să fie reciclate. Este cel mai mare procent din Uniunea Europeană

"Unul dintre instrumentele economice primordiale, pe care l-am discutat şi la Bruxelles, este că trebuie să venim şi să facem pe sistemul poluatorul plăteşte şi pe tarif diferenţiat, împreună cu Agenţia de Resurse Comunitare şi nu numai - plăteşti pentru cât arunci. Este esenţial, pentru că în felul acesta, coroborăm lucrurile între modul de educaţie, cel de informare şi cel de punere în aplicare, astfel încât să putem să mergem în paralel şi să începem să stimulăm colectarea selectivă în vederea creşterii producţiei de reciclare”, a declarat ministrul.

Cetăţeanul este cel care câştigă cel mai mult din economia circular, pentru că, prin reintroducerea în circuit a materialelor, costul final la galantar al produselor scade vizibil, apreciază ministrul Mediului.

“Trebuie să finanţăm din bugetul de stat, din anumite fonduri europene pe care le putem identifica, producţia de reciclare din România, pentru că este extrem de important. Prin Administraţia Fondului de Mediu vrem să creăm pentru anul 2018 posibilitatea de finanţare a acestei industrii”, mai a spus Gavrilescu.

Cum putem obţine bani din nimic

Dezvoltarea reciclării deşeurilor va crea peste 20.000 de locuri de muncă în România, ceea ce e foarte bine pentru economie. Tocmai procentul foarte mic, cel mai mic din UE, de reciclare a deşeurilor, respectiv 5%, ne arată că România are un potenţial de dezvoltare uriaş, a spus şi Kestutis Sadauskas, director pentru Economie circular din cadrul Comisiei Europene.

“Şi politicienii trebuie să se îngrijească de mediu. Primarii, parlamentarii, miniştrii trebui să se implice mai mult, pentru că oamenii vor aprecia acest lucru şi îi vor răsplăti cu voturile lor”- Kestutis Sadauskas, reprezentant al Comisiei Europene.

“Există mai multe căi de îmbunătăţire a managementului deşeurilor în România. Taxarea gropilor de gunoi, pentru că acestea nu produc nimic, nu creează locuri de muncă, iar banii obţinuţi să fie folosiţi în dezvoltarea infrastructurii de reciclare. Finanţările UE, trezirea atenţiei, conştientizarea populaţiei, intensificarea controalelor autorităţilor, toate pot contribui la dezvoltarea economiei circulare. Şi să nu uităm de regula numărul unu: colectarea separată a deşeurilor. O modalitate uşoară, la îndemâna tuturor, cu beneficii pentru toată lumea, o oportunitate de a obţine produse noi, dar şi profit din gunoaie, practic, din nimic. Investiţi în colectarea selectivă şi veţi asista la un miracol în doi- trei ani”, a completat oficialul European. 

“Ne-am învăţat să aruncăm gunoiul pe unde apucăm”

Trecerea la economia circulară depinde în mare măsură de educaţie, nu numai a populaţiei, ci şi a autorităţilor, iar o politică eficientă de management a deşeurilor va crea 440.000 de locuri de muncă şi venituri de 732 de miliarde de euro la nivelul UE, a spus şi Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. “După o viaţă de obiceiuri proaste, e mai greu să le schimbăm, ne-am învăţat să aruncăm gunoiul pe unde apucăm. Măcar pe copii să-i învăţăm să fie mai responsabili”, a afirmat Toader.

“Măcar avem ce face”

“Economia circulară este o mega-tendinţă, o alternativă la economia de consum, cu o prezenţă din ce în ce mai puternică în UE, bazată pe utilizarea succesivă a resurselor, într-o Europă lipsită de resurse materiale, încă slab dezvoltată în România”, a declarat şi Valentin Negoiţă, reprezentant al Ecotic.

3 miliarde de euro ar aduce anual la bugetul României aplicarea integrală a legislaţiei actuale referitoare la deşeuri 

La noi, IMM-urile au investit în 2015 până în 5% din cifra de afaceri pentru utilizarea eficientă a resurselor, faţă de media UE de 50% şi circa 35% din ele iau măsuri pentru economisirea energiei şi a materialelor, faţă de media UE de aproape 60%, a exemplificat Negoiţă. Suntem codaşi în Europa la economia circular, dar tocmai acest lucru ne oferă un avantaj paradoxal, mai spune acesta: “Înseamnă că avem ce face, avem de ce să ne ocupă, nu ne plictisim”.

Conceptul de economie circulară a fost lansat de Comisia Europeană în 2015 şi presupune restructurarea din temelii a actualei economii de consum, cu accent pe investiţiile în zona verde, prin refolosirea a cât mai multor materii recuperate din deşeuri