Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeana a amanat sa ia in acest sfarsit de saptamana o decizie privind modalitatea prin care va salva Grecia. Oficialii europeni vor sa forteze autoritatile de la Atena sa adopte noi masuri de austeritate. Pe de alta parte, falimentul Greciei ar afecta grav bancile europene care ar avea probleme majore odata cu raspandirea problemelor din Grecia catre Portugalia, Spania, chiar Italia si alte tari.
Ministrii Finantelor din zona euro au amanat decizia finala privind acordarea urmatoarei transe, de 12 miliarde euro, din imprumutul de urgenta convenit anul trecut cu Grecia, solicitand guvernului elen adoptarea unor noi masuri dure de austeritate pentru deblocarea fondurilor, transmite Reuters.
Premierul elen George Papandreou a cerut duminica grecilor sa sustina masurile de austeritate pentru a evita un default "catastrofal".
"Consecintele unui faliment violent sau ale iesirii din zona euro vor fi catastrofale pentru populatie, banci si pentru credibilitatea tarii", a afirmat el.
Legislativul va decide marti daca acorda increderea noului guvern Papandreou. Analistii politici considera ca premierul va reusi sa se impuna, insa opozitia populatiei fata de austeritate si privatizari pune situatia sub semnul intrebarii.
Grecia are nevoie de bani pana la jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in incapacitate de plata. Insa liderii europeni insista ca deblocarea urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare internationale.
"Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la inceputul lunii iulie", a declarat ministrul belgian al Finantelor, Didier Reynders.
Ministrii Finantelor din zona euro au mai aratat, intr-un comunicat emis luni dimineata la Luxemburg, dupa sapte ore de discutii, ca vor intocmi un al doilea program de bailout pentru Grecia. Noul plan, care va fi prezentat la inceputul lunii iulie, va cuprinde noi imprumuturi si, pentru prima data, o contributie din partea creditorilor privati ai statului elen, carora li se va cere sa-si mentina expunerea pe Grecia prin achizitii voluntare de noi obligatiuni guvernamentale odata ce titlurile deja detinute vor ajunge la maturitate.
Surse oficiale din zona euro au declarat pentru Reuters ca urmatorul acord de finantare externa care va fi incheiat cu Grecia se va derula pana la sfarsitul anului 2014 si va avea o valoare de 120 miliarde euro, formata din imprumuturi de urgenta de 60 miliarde euro, o contributie de 30 miliarde euro a investitorilor privati si atragerea a 30 miliarde euro din privatizari.
In incercarea de a castiga consimtamantul Bancii Centrale Europene, care se opune restructurarii datoriilor Greciei pentru a evita un default in zona euro, ministrii Finantelor noteaza ca rostogolirea obligatiunilor detinute de sectorul privat va fi facuta in asa fel incat incapacitatea de plata va fi evitata, chiar si intr-o forma limitata, sau selectiva.
Totusi, multi investitori cred ca datoria de stat a Greciei, de 340 miliarde euro (150% din PIB), este atat de mare incat programele de bailout gandite de UE si FMI nu vor avea succes si se va impune o solutie mai radicala, precum impunerea unor pierderi masive creditorilor statului elen.
Pe de alta parte, intrarea in incapacitate de plata a Greciei ar provoca o catastrofa pentru banci, considera analistii de la Bloomberg. Institutiile de credit din Europa si-au redus anul trecut expunerea pe Grecia cu 30%, la 136,3 miliarde de dolari, prin refuzul de a innoi imprumuturile, devalorizarea creantelor detinute si transferarea activelor neperformante din bilantul propriu. Insa bancile au inca o expunere totala de aproape 2.000 de miliarde de dolari pe Portugalia, Irlanda, Spania si Italia, potrivit datelor Bancii pentru Reglemente Internationale, preluate de Bloomberg.
Astfel, bancile europene sunt inca foarte vulnerabile la criza din Grecia si ar avea probleme majore odata cu raspandirea problemelor catre alte tari.
"Situatia din Grecia are cu siguranta potentialul de a provoca o catastrofa in sistemul bancar european. Un default al Greciei si ramificatiile acestuia ar fi prea infiorator pentru Europa si pentru sistemul bancar european ca sa poata fi contemplat acum", a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra, care controleaza active de 45 miliarde de dolari.
Citește pe Antena3.ro
