Produsul Intern Brut (PIB) al României a ajuns anul trecut la aproape 761,5 miliarde de lei, întregistrând o creştere de 4,8% comparativ cu anul 2015. La nivel naţional, cele mai mari creşteri ale PIB-ului s-au înregistrat în judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, în timp ce la coada clasamentului găsim judeţele Călăraşi, Brăila, Sălaj şi Gorj. Exprimat în euro, la un curs mediu de 4,5 lei/euro, PIB-ul României a fost de 169,2 miliarde de euro, ceea ce a însemnat circa 8.600 de euro/cap de locuitor.
Potrivit ultimei prognoze publicate de către Comisia Naţională de Prognoză, economia românească a avut anul trecut o creştere medie de 4,8%, dar între judeţe s-au înregistrat decalaje mari. Astfel, cel mai accelerat ritm de creştere a fost bifat de judeţele Maramureş (6,2%), Cluj şi Alba (câte 5,8%), Harghita (5,7%). Ele au fost urmate de un grup format din judeţele Bacău, Iaşi, Caraş-Severin şi Covasna, toate cu o creştere de 5,5%. Cu mult sub media naţională de creştere economică s-au situat anul trecut judeţele Călăraşi (1,6%), Brăila (2,2%), Gorj şi Sălaj ( cu câte 2,3%) şi judeţul Dolj (2,4%).
Constănţenii, cei mai bogaţi după bucureşteni
În condiţiile în care anul trecut venitul mediu pe cap de locuitor a fost de 8.600 de euro, statistica arată că un venit peste media naţională s-a înregistrat doar în şapte judeţe şi în Bucureşti. Pe primul loc, la mare distanţă s-a situat Bucureştiul, cu un venit pe cap de locuitor de 22.878 euro, capitala fiind urmată de judeţele Constanţa (12.319 euro/locuitor), Cluj (11.089 euro/locuitor), Timiş (10.830 euro/locuitor), Prahova (10.717 euro/locuitor), Braşov (10.280 euro/locuitor), Ilfov (10.212 euro/locuitor) şi Sibiu (8.849 euro/locuitor).
În topul celor mai sărace zone din ţară figurează judeţele Vaslui, cu un venit 3.882 euro/locuitor, Botoşani (4.191 euro/locuitor), Teleorman (4.482 euro/locuitor), Mehedinţi (4.600 euro/locuitor), Neamţ (4.701 euro/locuitor) şi Suceava (4.918 euro/locuitor).
Încă un milion de angajaţi până în 2020
La sfârşitul anului trecut, la nivel naţional erau înregistraţi 4,75 milioane de salariaţi, iar numărul lor se prognozează că va creşte la 4,954 milioane în acest an, urmând să ajungă la 5,16 milioane în 2018, la 5,38 milioane în 2019 şi la 5,6 milioane în 2020. Pe regiuni de dezvoltare, cei mai mulţi salariaţi ar urma să se înregistreze în acest an în regiunile Bucureşti-Ilfov (1026,8 mii), Nord-Vest (677,1 mii) şi Centru (636,9 mii).
Judeţul Timiş, al doilea mare angajator
Judeţul Timiş va fi şi în 2017 al doile mare angajator, numărul salariaţilor urmând să ajungă în acest an la 235 mii. Bucureştiul rămâne, de la distanţă, principala atracţie a forţei de muncă, număriul salariaţilor din capitală urmând să urce în acest an la 900,6 mii, după ce a închis anul trecut cu un număr de 869,6 mii de anagajaţi. Pe celelate locuri în topul angajatorilor din acest an se mai regăsesc judeţele Cluj (216,6 mii), Constanţa (178,8 mii), Iaşi (152,6 mii), Mureş (129,9 mii) şi Arad (128,7 mii). Ofertele de muncă vor rămâne mici în acest an în judeţele Giurgiu (33,6 mii salariaţi), Ialomiţa (45,2 mii), Mehedinţă (45,4 mii) şi Tulcea (46,5 mii), aceste judeţe păstrându-şi locurile codaşe pe care se situaseră şi la sfârşitul lui 2016.
Câştigul salarial mediu net pe regiuni de dezvoltare (lei/salariat)
2017 2018
Nord-Est 1978 2151
Sud-Est 1974 2145
Sud-Muntenia 2133 2323
Sud-vest Oltenia 1980 2132
Vest 2168 2373
Nord-Vest 2031 2218
Centru 2052 2237
Buc.-Ilfov 3139 3425
Structura numărului de şomeri (%)
2016 2017 2018 2019 2020
Nord-Est 17,9 17,3 17,0 17,0 17,9
Sud-Est 15,4 15,5 15,3 15,3 16,3
Sud Munteni 18,2 18,1 18,1 18,2 19,2
Sud-Vest Oltenia 16,3 16,8 17,7 17,6 17,3
Vest 5,8 5,9 5,3 5,3 4,8
Nord-Vest 9,3 9,4 9,2 8,9 8,0
Centru 11,7 11,8 12,0 12,1 10,9
Buc.-Ilfov 5,3 5,2 5,4 5,6 5,4