Specialiștii din domeniul Resurselor Umane au observat, în ultimii zece ani, că este mai important pentru o echipă să fie formată din oameni compatibili din punct de vedere comportamental decât să existe riscul producerii blocajelor din cauza unor genii neînțelese. Astfel au fost înlocuiți unii profesioniști sau oameni foarte talentați cu mediocri, dar care respectă un anumit standard impus de cultura organizației. Și universitățile au început să-i pregătească pe studenți mai mult pentru adaptarea la echipă, astfel încât să facă față cerințelor. Uniformizarea comportamentului și preferințele comune sunt de dorit în cele mai multe companii din întreaga lume.
Este greu, în anul 2020, să mai găsim câte un geniu într-o mare companie. Cei mai mulți oameni foarte bine pregătiți din punct de vedere profesional și foarte talentați preferă să lucreze pe cont propriu, ceea ce este mai avantajos pentru ei, deoarece câștigurile negociate din poziția de experți sunt mai mari. Totuși, alegerea nu au făcut-o singuri, ci, mai degrabă, cu ajutorul marilor companii care fie i-au respins, fie au preferat să apeleze la expertiza lor prin externalizarea unor activități, însă astfel încât să nu-i includă în echipă. Așa se explică de ce și head-hunterii din România au fost puși, la un moment dat, în fața unei realități la care nu se așteptau cu 15 ani în urmă: au aflat că multe companii mari cer mai degrabă angajați care să aibă valori comune, în raport cu o anumită cultură organizațională, de obicei neoliberală, care a fost implementată, în același timp, în șoală, prin programele de formare profesională și modul de predare.
Comportamentul se învață la școală
Practic, viitorii angajați învață din timpul liceului, colegiului, facultății sau masteratului inclusiv ce preferințe trebuie să aibă, cum trebuie să se adapteze imediat noilor trenduri globale, cum trebuie să relaționeze cu cei din echipă și chiar ce alegeri ar fi preferabile, în anumite situații. „Mulți români se întreabă de ce au fost acceptați în companii multinaționale foarte importante, deși au studii la ID, la facultăți particulare, iar mediile nu sunt foarte mari. Pe noi ne interesează comportamentul oamenilor care vor lucra în echipă, tocmai pentru că mulți chiar nu folosesc tot ce învață la facultate, unii chiar spun că, deși au ajuns să lucreze în domeniile pentru care s-au pregătit teoretic, practic nu au aplicat mai nimic. Atunci ne asumăm noi să-i pregătim pentru ceea ce ne interesează în companie, ei trebuie să se adapteze echipei și lucrului cu ceilalți, deci trebuie să existe compatibilitate, mai întâi de toate. Trebuie să poată învăța ceva de la ceilalți, astfel încât să devină eficienți, dar pentru asta, selecția ține cont mai ales de capacitatea lor de a fi primiți bine în respectiva echipă și de a putea să se adapteze”, explică directoarea de Resurse Umane a unei multinaționale. Practic, locul și rolul în interiorul echipei, adaptabilitatea și compatibilitatea cu ceilalți, împărtășirea acelorași principii ale culturii organizaționale primează, la selecție.
Traininguri, teste și evaluări
Mai mult, pentru închegarea echipelor și pentru menținerea unității, companiile își „educă” în continuare angajații. Se fac traininguri interne, pentru transfer de know-how, dar și de anumite caracteristici comportamentale. Se fac diverse cursuri sau evaluări cu ajutorul unor psihologi specializați pe această zonă de lucru în echipă. De asemenea, foarte importante sunt team buildingurile, care-i ajută pe membrii echipelor să se cunoască mai bine, să socializeze și să devină „o mare familie”. Cultura organizațională chiar a mizat pe formarea echipelor pe principiile unității între membri, la fel ca într-o familie. Tocmai de aceea, angajatorul plătește toate costurile suplimentare aferente team buildingurilor, care încheagă echipa, nefiind doar bonusuri pentru angajați, ci adevărate investiții în viitorul companiei. În cadrul unui team building, membrii echipei nu doar învață lucruri noi, ci învață mai ales comportamentul agreat în cadrul organizației, învață să colaboreze cu ceilalți membri ai echipei armonios, acceptând toate valorile echipei și asumându-și-le ca viitoare valori proprii. Evaluările se fac pe sistemul 360 de grade, astfel încât fiecare evaluează pe fiecare, dar și pe sine și echipa, ca întreg. Astfel se pot observa problemele reale ale echipei și punctele în care trebuie să se intervină, pentru a „repara” sistemul și a-l face perfect funcțional, ca întreg.
Se mizează pe nevoia de închegare a echipei, prin apropierea dintre oameni, inclusiv pe principiul contaminării culturale. Cele mai importante sunt jocurile din team buildinguri, capabile să uniformizeze comportamentul membrilor echipei, ca într-o mare familie.
Jocuri psihologice care fac totul acceptabil
Maleabilitatea persoanei este o calitate căutată de recrutori, în ultimii ani, tocmai pentru a garanta formarea echipei ca întreg organic, perfect funcțional. Pentru a testa capacitatea de adaptare a membrilor unei echipe există psihologi specializați în anumite tipuri de testare și modificare a comportamentelor angajaților. Un astfel de program poate include, de exemplu, jocuri de rol. Astfel, angajatul poate deveni lider sau subaltern, cerșetor, gardian sau prostituată, fiind pus în diverse ipostaze la care trebuie să se poată adapta rapid, dar și să comunice cu ceilalți, pentru a le obține sprijinul. Jocurile în echipă sunt foarte importante pentru adaptare, tocmai pentru că duc personalitatea înapoi, la originea procesului de învățare, anulând eventuale comportamente nedorite, care ar putea strica echilibrul echipei sau structura organizației. Adulții reușesc astfel să învețe totul de la început, eliminând toate urmele indezirabile ale unor porniri neadecvate în cadrul organizației.