Colecţionarii de diplome, respinşi de angajatori

Tinerii care trăiesc şi astăzi cu impresia că pot fi consideraţi profesionişti într-un domeniu doar pentru că au făcut studii, vor avea surprize neplăcute la angajare, când specialiştii în resurse umane le vor respinge CV-urile. Lipsa de activitate profesională nu poate fi suplinită printr-o colecţie de diplome, nici măcar dacă acestea sunt de masterat sau doctorat.

Un CV din care nu reiese un minimum de experienţă profesională este respins din start de orice angajator, chiar şi atunci când pretenţiile salariale ale candidatului sunt foarte mici. CV-urile trebuie să reflecte cât mai bine competenţele specificate în cerinţele joburilor sau potenţialul de dezvoltare. În CV este bine să fie menţionată experienţa, chiar dacă este vorba numai despre practică, internship sau voluntariat. Experienţa şi eficienţa sunt cele mai relevante aspecte pe care le caută angajatorii, criteriul principal în baza căruia se fac recrutările fiind valoarea palpabilă pe care candidatul o poate aduce organizaţiei, iar nivelul realizărilor anterioare trebuie să fie măsurabil. “Am văzut de mai multe ori CV-uri din care efectiv nu reieşea niciun fel de experienţă profesională a candidatului, ci doar studii. Înainte de 1989 erau tineri care rămâneau mulţi ani pe băncile şcolii, pentru a nu face armata. Acum, cei care preferă să studieze în loc să se angajeze arată că nu pot face performanţă într-un mediu în care se cere competitivitate. Nu este posibil ca un tânăr care ajunge la 35-37 de ani să nu poată demonstra că a lucrat efectiv într-un domeniu. Astfel de persoane sunt întotdeauna respinse de angajatori”, explică Mirela Marinescu, Head of Executive Search al companiei de recrutare APT Resources & Services.  Experţii în resurse umane le recomandă chiar şi tinerilor care fac studiile universitare să participle la cât mai multe stagii de practică şi internshipuri, pentru a se prezenta cu un minimum de experienţă practică, nu doar cu diplomele de studiu, atunci când îşi caută un loc de muncă.

Dacă în România sunt şanse de angajare cu “intervenţii”, în sectorul bugetar, chiar şi pentru colecţionarii de diplome care nu au experienţă profesională, piaţa forţei de muncă din străinătate are toleranţă zero pentru astfel de candidaţi. “Şansele sunt destul de mici la angajare pentru persoanele de genul acesta. Noi intermediem angajări în general în Germania, iar criteriul de bază este limba germană, apoi contează experienţa. Diplomele contează pentru o decizie finală, atunci când angajatorul trebuie să aleagă între doi candidaţi cu aproximativ aceleaşi performanţe, dintre care unul are mai multe diplome, iar altul mai puţine”, explică Tudor Catargiu, managing partner Europakraft Jobs.

O situaţie similară se regăseşte şi în mediul universitar, unde criza economică a făcut posibilă orientarea către catedră a tinerilor care parcurg întregul sistem Bologna – licenţă, masterat şi doctorat – fără a avea experienţă efectiv în domeniul pe care l-au studiat exclusiv din punct de vedere teoretic. Sistemul universitar din România începe să se confrunte cu situaţia fără precedent în care cadrele didactice universitare nu mai sunt selectate dintre specialiştii în domeniile pe care le predau, ci sunt absolvenţi de doctorate, acesta fiind criteriul principal pentru acceptarea unui profesor într-o universitate. De cele mai multe ori, studenţii îşi plătesc singuri cursuri şi workshopuri din care să poată învăţa efectiv ceea ce li se cere la locul de muncă, dacă vor să se angajeze. Transferul de know-how - contactul cu profesioniştii care pot explica exact cum se face munca în fiecare domeniu - este considerat de specialiştii în HR mai important decât studiile universitare. Uneori, un training internaţional, cu numai cinci zile de workshop-uri, poate fi mai scump, dar şi mai eficient decât trei ani de facultate în România, mai ales pentru că o astfel de întâlnire cu specialiştii cei mai buni de pe piaţă garantează o actualizare a cunoştinţelor participanţilor, făcându-se un transfer de experienţă profesională.

Unii profesori din universităţi simt nevoia să le aducă studenţilor profesionişti care să le vorbească despre domeniile pe care le studiază. Workshopurile organizate în cadrul universităţilor sunt foarte apreciate de studenţi. Universitatea Transilvania, din Braşov, a reuşit să creeze o Şcoală de televiziune şi o Şcoală de radio, unde s-au format jurnaliştii locali în ultimii ani. Tot aici au susţinut workshop-uri specialişti din Comunicare şi din Publicitate, în ultimii şase ani.

Este aproape imposibil pentru un colecţionar de diplome fără experienţă profesională să fie acceptat de un angajator în Germania. Poate numai pentru un internship sau cel mult un post de începător, plătit cu salariul minim pe economie.

Tudor Catargiu, managing partner Europakraft Jobs

Workshop-urile pot creşte şansele unui absolvent la angajare

Abundenţa cursurilor de formare sau de specializare, de ateliere şi traininguri organizate în ultimii ani îi poate face pe unii să creadă că toate acestea sunt inutile şi, în cel mai bun caz, un bun prilej de socializare. Însă, chiar cei mai buni oameni din piaţa de publicitate şi PR spun că nu ar fi ajuns la aceste performanţe fără participarea la unele traininguri. “Dacă faci ce trebuie şi cu cine trebuie, trainingurile sunt extraordinar de bune. Mie mi-au schimbat cariera şi, mai ales rata de succes. Nu diploma sau durata cursului contează. Unul dintre cele mai bune traininguri la care am participat a durat trei zile, dar a fost printre cele mai importante, din punctul meu de vedere. Făcute de cine trebuie, cum trebuie şi, mai ales, ascultate de cine trebuie, aceste workshopuri pot fi foarte eficiente. Problema e să aplici ce-ai învăţat”, spune Bogdan Naumovici, unul dintre cei mai buni publicitari din România.

În opinia lui, diplomele obţinute în urma participării la cursuri, fie că este vorba despre studii universitare sau despre cursuri de formare profesională şi workshopuri, sunt absolut irelevante şi nu contează la angajare. “Poate că există oameni care angajează pe bază de diplomă, însă eu nu i-am întâlnit. Nu m-a întrebat nimeni ce-am studiat. M-au întrebat ce ştiu să fac. Noi, în publicitate, avem norocul, dar şi ghinionul, ca tot ce facem să fie foarte public”, mai spune Naumovici.
“Un student, un absolvent sau chiar cineva care lucrează deja în domeniul comunicării poate învăţa foarte multe lucruri în cadrul unui workshop unde profesioniştii îi prezintă exact ceea ce nu reuşeşte să înveţe la şcoală sau chiar din practică, în primii ani de carieră. Din acest motiv, workshopurile pot creşte şansele unui absolvent la angajare şi, de asemenea, pot creşte rata de succes a profesioniştilor care deja lucrează în respectivele domenii”, spune Mirela Meiţă, general manager Chelgate România.

Workshopurile sunt ideale pentru cei care vor să lucreze efectiv, deoarece au ocazia să înveţe direct de la profesionişti.
 

Pe lângă componenta de transfer de informaţii, workshopurile oferă celor aflaţi la începutul carierei şi o componentă motivaţională: primesc o importantă doză de energie, încurajare şi dorinţa de a fi la nivelul speakerilor, într-un timp cât mai scurt.

Participanţii mai experimentaţi caută, într-o mare măsură, şi componenta de networking şi idei pentru colaborări viitoare. Mulţi profesionişti din diverse domenii spun că le-au folosit toate participările la workshop-uri, nu doar în studenţie sau în primii ani de carieră, ci şi după ce au acumulat experienţă.

Participarea la cursuri, traininguri, workshop-uri este plătită de cele mai multe dintre companiile care îşi doresc angajaţi foarte bine pregătiţi. Dar sunt şi mulţi angajaţi care îşi plătesc din banii proprii astfel de cursuri, mai ales dacă au ocazia să înveţe ceva de la cei mai bine cotaţi specialişti.