Din sumar: Reteta de suflet / Recomandarea saptamanii- Desfatare de Boboteaza / Arome dulci, seducatoare / La Agapa Naturalistilor / Reteta de vedeta - Iuliana Marciuc spune ""pofta buna"" pe chinezeste / Caldura cu lapte si oua / Minunea sfintirii apelor / Traditie si bun-gust in tinutul pitoresc al Branului / Pestele rege e Scrumbia! / Grasimile in lupta cu⦠grasimea / Pauza de cafea / Meniuri cu timbru / Bucatar de rezerva / Agenda gurmanda / Food world / Caiet de retete
Reteta de suflet
Editorial de SIMONA LAZAR
Pazite cu strasnicie veacuri intregi, datinile de Boboteaza, in Bucuresti, au devenit, in timp, o ceremonie oficiala. Calatorii straini, care s-au perindat pe la curtile voievozilor ori care au fost oaspetii vechiului regat, noteaza in amintirile lor amanunte care ne ajuta sa ne facem o idee despre ce va fi insemnat aceasta sarbatoare. Dincolo de elementul ei ritualic, religios, exista intotdeauna si o componenta gastronomica. Paul de Alep, secretarul sirian al Patriarhului Macarie al III-lea, pomeneste despre obiceiul "inchinatului" paharelor cu vin, pe care domnitorul il ridica intai pentru Dumnezeu, apoi pentru sarbatoare, dupa aceea pentru sultan si tot asa pana la al optulea. Iar pentru fiecare inchinare se bea de cate trei ori. Si tot asa se bea in cinstea patriarhului, a mitropolitului, a domnitorului si a fiecaruia dintre dregatorii cei mari aflati la masa. Paul de Alep nu uita sa noteze, ca o anecdotica a intamplarii aceleia, ca nu a reusit sa tina socoteala paharelor pe care le-a baut la masa lui Constantin Cantacuzino, caci paharnicii nu se abateau cu nici un pret de la "datoria" lor si erau obisnuiti sa nu primeasca nici un refuz. Si tot invatatul sirian mai scrie ca boierii au ingenuncheat in fata domnitorului, si au baut pana la ultima picatura, inchinand in sanatatea acestuia "o cupa mare, care avea de buna seama o oca-doua de vin, pe care le-au desertat in asa fel ca ne-au facut sa ne cutremuram la aceasta priveliste". Cat despre "gerul Bobotezii", cu siguranta la vremea aceea aceasta era o realitate pe care nici domnitorul nu o putea ocoli, caci, spune Paul de Alep, era atat de frig incat "vinul ingheta in vase, tot astfel maslinele in apa lor, ca si muraturile".
La inceput de an
Citește pe Antena3.ro