Mihai Eminescu:159 de ani de la naştere

Azi se împlinesc 159 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Într-o carte dedicată poetului, lansată la sfârşitul anului trecut la Editura Criterion Publishing, "Eminescu interzis – gândirea politică", şi care-i aparţine doctorului în economie Radu Mihai Crişan, autorul face dezvăluiri menite a-i contura lui Eminescu o altă personalitate.

Radu Crişan îl descrie pe reprezentantul de vârf al culturii naţionale drept "un economist profund şi un sociolog de fineţe, un geniu profetic şi un român autentic, un gânditor politic".
De ce ar fi Eminescu interzis? Cine şi de ce ar avea interes să blocheze accesul publicului la scrierile lui politice? "Îmi place să cred că nu sufăr nici de mania persecuţiei şi că nici nu văd pretutindeni doar complotişti şi comploturi", spune Radu Mihai Crişan. Când e vorba de neamuri, acest centru este alcătuit, cu precădere, din valorile-simbol ale culturii naţionale, alături de tradiţii şi de credinţa religioasă. "Împotriva acestor elemente, agresorul duce, permanent, o luptă pe cât de perfidă, pe-atât de necruţătoare. Când atât de frecvent emisiuni televizate, producţii radiofonice, filme, articole de ziar sau chiar persoane publice se întrec în a împroşca cu noroi tot ceea ce este specific românesc, de ce n-am fi îndreptăţiţi noi, românii, să ne-ntrebăm dacă nu cumva agresiunea împotriva neamului nostru este în plină desfăşurare? Şi, mai departe, dacă Eminescu, aşa cum o serie de cercetători oneşti au demonstrat, reprezintă axa spiritului românesc, cum să interpretăm întemniţarea timp de zeci de ani a scrisului său doctrinar, inclusiv a unei considerabile părţi din opera poetică, la fondul de carte interzis de către o guvernare dovedit-deznaţionalizat?", se întreabă autorul cărţii.

REGIM VITREG, CORUPT ŞI MINCINOS
O carte despre un alt Eminescu. O carte prin care autorul vrea să-l redea pe Eminescu sieşi. "Nu pretind că am reuşit perfect. Nu dispensez pe nimeni în a-i citi operele. Dimpotrivă, recomand tuturor să îi parcurgă scrisul în întregime. Să îşi formeze fiecare, cu propriul lui cap, propria-i opinie." Evident, printre scrierile lui Eminescu, Crişan a găsit de cuviinţă să puncteze un mesaj actual zilelor noastre. "Istoria – mărturiseşte Eminescu – îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, în veci, un regim vitreg, corupt şi mincinos. Ne temem că aproape e ziua în care simţul conservării fizice, revoltat de maltratările administrative şi fiscale şi de exploatarea excesivă din partea străinilor, va preface poporul nostru într-o unealtă lesne de mânuit în contra chiar a existenţei statului."

STRATEGII DE LICHIDARE
Radu Mihai Crişan mai vorbeşte în cartea sa despre felul în care Eminescu a fost împins spre distrugere, devenit, prin natura imposibil de pervertit a conştiinţei lui gazetăreşti, profund incomod tuturor centrelor antiromâneşti de putere care-şi exercitau, din plin, şi în acea epocă, influenţa asupra ţării. "A fost distrus, în mod sistematic, de către agenţi ai acestora – între care se numărau personalităţi de primă mărime ale vieţii noastre publice. Pentru a-l discredita în ochii opiniei publice şi a i se retrage, fără a provoca acesteia suspiciuni, dreptul de a-şi exprima convingerile în presă, i-a fost înscenată nebunia (...); apoi, în perioada internării lui abuzive în diverse sanatorii de boli psihice, a fost supus, în mod deliberat, unei barbare şi continue proceduri de distrugere biologică, concretizată, în principal, prin administrarea de substanţe chimice nocive, inclusiv mercur sub formă de injecţii. Totodată, eficacitatea derulării respectivei acţiuni eliminatorii era potenţată prin mediatizarea intensă, pe tot parcursul ei, a diagnosticului, măsluit (inventat la comandă, chiar de către somităţi medicale) de sifilis."

Ipotezele autorului duc spre două rezultate: pe de-o parte, accentuarea dezinteresului conştiinţei publice faţă de persoana lui Mihai Eminescu, prin pedalarea obsedantă a mass-mediei pe eticheta de nebun – şi, pe de altă parte, sporirea credibilităţii diagnosticului de nebunie – "în ştiinţa medicală existând o teză potrivit căreia sifilisul produce leziuni pe creier, perturbând, astfel, grav, totalitatea funcţiilor cerebrale, adică inclusiv gândirea".

Românii ar avea nevoie de Eminescu acum ca de un luminător de conştiinţe "în mocirla politicianistă". Dacă el nu poate fi, măcar opera să-i fie însuşită, înţeleasă şi respectată. L-am putea reinventa pe Eminescu trăind o viaţă ca a lui, după cum spunea şi Nicolae Iorga: "Viaţa unui om care nu s-a vândut nimănui, care nu s-a folosit nici de munca, nici de sprijinul altuia, care s-a oferit jertfă-ntreagă pentru poporul său. Aceasta înseamnă acceptarea, fără un cuvânt de protestare, a muceniciei absolute".

Să-l apăraţi pe Mihai!

Astăzi, la Mănăstirea Putna, are loc o lansare de carte. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Viaţa lui Eminescu. În sfera preocupărilor "Doamnei literelor române", Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu a fost o constantă absolută, făcând, de-a lungul vieţii sale, un efort continuu de a înţelege şi a explica semenilor profunzimea de sens şi înălţimea aspiraţiilor operei şi vieţii poetului. Asumarea, după o dorinţă de o viaţă, intrării în cinul monahal i-a fost prilej Maicii Benedicta Dumitrescu-Buşulenga pentru adâncirea sensului vieţii lui Eminescu, a gândului lui Dumnezeu cu el. De aceea, în ultimii ani ai vieţii şi-a continuat efortul eminescian, vorbind despre destinul în veşnicie al sufletului Mihai. Semnul reuşitei apropierii de Eminescu vor fi cuvintele, testamentare de altfel, pe care le-a repetat insistent în ultimele zile, pe patul de spital: "Să-l apăraţi pe Mihai!". Ca o datorie de conştiinţă şi un fapt de mulţumire, Fundaţia "Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta", care şi-a asumat răspunderea cultivării moştenirii culturale şi spirituale a Maicii Benedicta, a iniţiat, la 120 de ani de la trecerea la cele veşnice a lui Mihai Eminescu, publicarea integrală a scrierilor despre Eminescu. Primul volum, din cele cinci proiectate, cuprinde "Viaţa lui Eminescu" şi articolul "Eminescu, între credinţă şi cunoaştere". Prefaţat de acad. Dan Hăulică, volumul, îngrijit de prof. univ. Dumitru Irimia, va avea o dublă lansare: de ziua de naştere a poetului, la Mănăstirea Putna, şi la 19 ianuarie, la Academia Română. Manifestări dedicate lui Eminescu vor mai avea loc pe tot parcursul acestei săptămâni, la Institutele Culturale Române din Istanbul, Budapesta, Veneţia, Madrid şi Lisabona.

"Încă de pe la «loviluţie», articolele lui politice sunt deja adunate în ediţia de Opere academică. Dar el, din manualele şcolare, începe să fie eliminat până şi ca poet. Înlocuit. Cu ce? Cu noul marxism-bolşevism! Zice-i-se comunitarism-capitalism. Şi, de fapt, fiind? Ghici ghi-citoarea mea!..."
Radu Mihai Crişan