Când Sadoveanu îi cânta lui Benone Sinulescu

Atât de îndrăgitul cântăreţ de folclor Benone Sinulescu a împlinit 80 de ani. Pentru a-l sărbători pe Beni, la Buzău s-a organizat Festivalul Naţional de Folclor Benone Sinulescu. În piaţa din faţa primăriei au venit mii de spectatori să-l audă pe popularul artist, dar şi pe alţi cunoscuţi solişti de folclor, precum şi pe micuţii  cântăreţi de muzică populară, ca şi pe interpreţii concurând pentru câştigarea concursului.

Au trecut zeci de ani de aplauze şi bisuri peste puştiulică îndrăgostit de cântul popular. Beni se urca în mărul din grădina bunicului şi cânta precum o pasăre minunată, iar sătenii zâmbeau,”e băiatul lui Luca!”. Tatăl a cântat în strană la biserică până la 84 de ani şi dorea ca fiul lui să se facă doctor. “Nu am reuşit, eram prea milos, n-am lovit nicio muscă, eu iubeam prea tare muzica, am urmat şcoala la Pleşcoi, unde cântam şi dirijam formaţia de colegi. Am urmat şcoala de muzică, canto clasic, dar un director de la radio m-a lansat şi în cinci zile deja cântecele mele cuceriseră publicul. Nu uit cântecele cu care m-am afirmat - «Străina, mamii străină», «Cât e Siriul de mare», «La Lenuţa sub cerdac, frumos creşte-un liliac».

O scenă memorabilă i-a rămas în adâncul sufletului lui nea Beni. În tinereţile lui se grăbea spre studioul unde trebuia să înregistreze la radio o melodie, şi pe culoar, deodată, aude o voce profundă fredonând în spatele lui, la doi paşi, prima strofă din “Străina, mamii străină”. S-a întors şi i-a stat răsuflarea de mirare: cântase primele note ale  melodiei sale Mihail Sadoveanu. L-a mângâit pe creştet şi l-a pus să-i mai murmure un cântec popular. Benone Sinulescu a fost prieten cu reputaţi scriitori: Ion Băieşu, Fănuş Neagu, Eugen Barbu, Zaharia Stancu. Dar Beni a “locuit” şi în inima a milioane de români. “N-am imitat pe nimeni, cântecul meu a pornit de la rădăcina fagului. Iar versurile erau sincere, când era un cuvânt mai nedelicat, îl înlocuiam. M-au aplaudat românii, recent am cântat diasporei, la Cernăuţi am fost întâmpinat cu o explozie de aplauze, am plâns şi am întârziat începerea recitalului”.

“Iar foiţă foi de nuc, mai am o zi şi mă duc, eu mă duc, codrul rămâne, plânge frunza după mine!” Băieţelul cântând în mărul bunicului în Siriul natal, ajuns la 80 de ani de braţ cu iubirea românilor şi la piept purtând cântul popular ca pe o decoraţie, a fost declarat acum Omul anului în muzică. La finalul concertului din Ţara Dornelor a fost declarat Ambasador al Muntelui Căliman, din care izvorăşte cea mai curată şi cristalină apă din lume.