Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un document ce devine oficial prin includerea lui în concluziile dezbaterilor din Comisia Helsinki pentru Drepturile Omului a Congresului Statelor Unite face o radiografie severă a luptei anticorupție din România, care a servit unor factori politici și grupuri de interese să-și impună puterea în afara cadrului constituțional. Raportul prezentat de David Clark, consultant politic cu mare autoritate în analiza practicilor autoritare care se manifestă în unele țări din Europa Centrală și de Est, are de acum greutatea evaluărilor acceptate de o instituție fundamentală a mecanismului constituțional al Statelor Unite. Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa, cunoscută și sub denumirea de Comisia Helsinki, are în componență nouă senatori, nouă membri ai Camerei Reprezentanților și trei membri ai Executivului numiți de Casa Albă la nivel de asistenți ai secretarilor de stat de la Apărare, Comerț și Externe. Ea face propriile investigații și furnizează concluzii pentru decizii legislative şi opinii oficiale asupra respectării principiilor democratice în țările semnatare ale Actului OSCE de la Helsinki. Președintele Comisiei este senatorul republican Roger Wicker, care a condus în 14 iunie dezbaterea “Procesul românesc anticorupție: succese și excese”, găzduită de Capitoliu. Senatorul Wicker spunea că audierile din Comisie au menirea ,,să sprijine pe cei care luptă împotriva corupției într-un mod care este în concordanță cu statul de drept și consolidează democrația”. În sinteza lucrărilor Comisiei cea mai consistentă prezentare este rezervată raportului Clark. ,,Dl David Clark și-a exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe domenii ale măsurilor anticorupție din România care a fost influențată de politizarea justiției, înțelegeri secrete între procurori și ramura executivă, ingerința SRI asupra procesului, lipsa independenței sistemului judiciar și alte abuzuri. El a pus la îndoială acuratețea rapoartelor de progres MCV ale Uniunii Europene din cauza «reveriei» în care se află UE, după cum rezultă și la lentoarea de răspuns la deteriorarea gravă a standardelor democratice în Ungaria și Polonia. El a subliniat mai multe încălcări ale drepturilor omului îngrijorătoare în România și a cerut Comisiei Helsinki șă pună întrebări ferme Departamentului de Stat și să sprijine redactări mai exacte pe problemele de corupție în rapoartele de țară ale Departamentului privind drepturile omului”.
