Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pandemia se extinde,Europa merge cu frâna trasă! Primite ca o soluție consistentă pentru relansarea economiei, planurile de susținere anunțate după summitul de patru zile al Consiliului European din iulie dau semne că s-au împotmolit. Bugetul UE pentru 2021-2027, legat de pachetul distinct de relansare, intră tot mai mult în disputa Parlamentul European cu Consiliul. Aleșii vor să demonstreze, cu acest prilej, că formează o instituție puternică, nu doar un for de dat avize formale. Ca atare, europarlamentarii, cu interese divergente de orientare ideologică, își arată mușchii, dorind să impună cifre noi în buget. Ecologiștii, mereu nemulțumiți de progresele lente ale Europei verzi, vor să-și formalizeze punctele de vedere cu finanțări mai substanțiale și angajamente pentru decarbonatare, greu de acceptat însă de industrie. Dacă adăugăm și condițiile pentru accesul la banii europeni prin exigențele iluzorii ale statului de drept, greu de definit, înțelegem că nu sunt perspective imediate pentru aprobarea prin consens a bugetului și pachetului de relansare promis și aplaudat în arșița verii. Pentru a deveni realitate , adică operațional, bugetul UE trebuie aprobat de parlamentele celor 27. Dacă Ungaria sau Polonia „bagă” un veto pentru că nu acceptă condițiile restrictive pe tema justiției, statele „frugale” - ca să nu le spunem zgârcite - Olanda, Austria, Finlanda, Danemarca - se simt eliberate, reușind să blocheze bugetul cu mâna altora. Germania, care asigură președinția rotativă a Consiliului European, are ambiția să rezolve în mandatul ei problema, va preda ștafeta de la 1 ianuarie 2021 Franței.
Poziția României față de aceste probleme decisive pentru interesul național, care pot fi susținute prin angajamentele financiare europene, este puțin explicată la București, reprezentanții noștri adoptând o tactică de non-combat la Bruxelles. Nici Iohannis Klaus Werner, nici miniștrii care se perindă pe acolo nu transmit nimic românilor pe care îi reprezintă. Cea mai recentă „mostră” de turneu diplomatic de complezență este vizita premierului Orban la Paris. Niciun obiectiv concret, niciun acord substanțial nu au fost asumate de cele două părți. Foaia de parcurs a parteneriatului strategic franco-român este o lungă listă de promisiuni amânate sau chiar îngropate. Vizita a stat sub semnul improvizației, pentru că Executivul din Palatul Victoriei nu reușește să aibă coerență în relațiile cu marii parteneri europeni. În guvernarea Ponta a fost ratat contracul pentru autostrada Comarnic - Brașov, după ce Vinci câștigase licitația, presiunile lui Băsescu pentru anularea tranzacției nefiind nici până astăzi explicate. Proiectul dezvoltării fabricii de elicopetre de la Ghimbav are pusă crucea, dar lansarea a fost făcută cu prezența președintelui Hollande. Acum se tergiversează semnarea contractului pentru corvete cu Naval Group, ministrul Ciucă nemaiputând să se ascundă după deciziile justiției. Faptul că Ludovic Orban nu a fost primit de președintele Macron este unic în analele vizitelor premierilor români în Franța. Vorbele frumoase despre tradiția relațiilor culturale sunt menite să împacheteze marile neîmpliniri acumulate în ultimii zece ani în planul colaborării economice dintre România și Franța.
Citește pe Antena3.ro
