x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Vrem să trăim ecologic, distrugând natura

Vrem să trăim ecologic, distrugând natura

de Dan Constantin    |    01 Iul 2020   •   08:00
Vrem să trăim ecologic, distrugând natura

Un „trend” care pentru mulți este doar un moft plecat din imitație, se impune ca o „normă” acceptată, un fel de postulat al viitorului. Traiul „eco” devine mai extins și prin restricțiile apărute ca mijloc de protecție individuală și colectivă în fața „inamicului” COVID-19. Izolarea, refugiul în spațiile puțin aglomerate, apropierea de natură apar ca soluții de diminuare a riscului de contaminare și remediu psihic în caz de „sufocare” în spațiile strâmte ale apartamentelor de bloc. Așadar, ecologia s-ar impune firesc, fără exagerările oneghiștilor plătiți regește ca trăiască în opinci sau care joacă în piesele scrise de grupuri de interese în zone strategice ale economiei.

Expresiile politice ale curentului „eco” sunt tot mai puternice, ele devin un factor important al puterii. După alegerile municipale de duminică din Franța, patru din primele zece cele mai populate orașe vor fi conduse de verzi. La Paris, socialista Anne Hidalgo și-a reînnoit mandatul într-o alianță cu platforma ecologistă, programul electoral câștigător fiind axat pe „metropola verde”. În patru ani a convins parizienii că zonele pietonale aduc beneficii multiple, că bicicleta, într-o țară de cicliști, este o opțiune viabilă și pe malurile Senei, iar mașinile poluante pot fi excluse din trafic.

Ce se întâmplă în România cu ecologia este, de multe ori, o caricatură poleită cu aur, la propriu. În urmă cu câțiva ani, un tânăr care o făcea pe ecologistul se legase cu lanțuri de carton de porțile centralei nucleare de la Cernavodă, ca să bifeze tema dată de „centrala verzilor” care „juca” pe alte investiții. La fel, un declik politizat a blocat intrarea în funcțiune a două hidrocentrale pe Jiu, proiecte energetice din categoria celor „curate”, cu rol și de regularizare a cursului râului care, iată, în aceste zile și-a ieșit din matcă. „Efectul fluturelui”, invocat în instanța unită cu ecologistul pe canale externe, îngroapă o investiție de 200 de milioane de euro. Poveștile „Roșia Montană” și „Gazele de șist” sunt puse deja în cartoteca marilor manipulări sub umbrela „eco”.

Iubitorii noștri de munți, când „scapă” la iarbă verde, au metode rapide de a pârjoli locul. O haită de mitocani agresivi s-a pus să recolteze rododendronii, distrugând o plantă rară. Când s-a asfaltat drumul spre platoul Bucegilor era clar că se punea cruce cu premeditare rezervației naturale. Eficiența educației eco a „prietenilor naturii” apare măsurată de sutele de mii de PET-uri duse la vale de apele crescute din aceaste zile. Nu mai vorbim de legislații aberante care mai mult încurcă ecologizarea localităților. Firmele de mediu sunt puse în fața unei norme de odorizare absolut subiective când gunoiul mustește aruncat anarhic sub nasul primăriilor, fără ca poliția locală să miște un deget. Macroneii de Dâmbovița au blocat importante proiecte de ecologizare mai accelerată a Capitalei. Firea a trebuit să renunțe la vigneta „Oxigen” din cauza campaniei de demolare a ideii de a scoate rablele din centrul Capitalei. Doar restricțiile de circulație din starea de urgență au curățat aerul, în București putându-se auzi în această primăvară cântecul păsărilor ziua în amiaza mare. Care ar fi rețeta unui oraș mai verde, a unei țări curate fără să emigrezi? În primul rând, să vedem avantajele măștii care îi împiedică pe unii să mai scuipe. Asta ar fi prima lecție. Așa s-a început în Singapore...

×