Lumina trecutului

Ierusalim. Sudul Oraşului Vechi. O echipă de arheologi israelieni a scos la suprafaţă ruinele unor ziduri bine păstrate în timp – o porţiune a fost construită în urmă cu două milenii, o alta datează de acum aproximativ 1.600 de ani.

Ierusalim. Sudul Oraşului Vechi. O echipă de arheologi israelieni a scos la suprafaţă ruinele unor ziduri bine păstrate în timp – o porţiune a fost construită în urmă cu două milenii, o alta datează de acum aproximativ 1.600 de ani.

O echipă de cercetători israelieni a anunţat, săptămîna trecută, descoperirea, într-un sit arheologic deschis la sfîrşitul secolului al XIX-lea, unor noi secţiuni dintr-un zid vechi de 2.100 de ani şi, respectiv, 1.600-1.700 de ani, ce ar fi făcut parte din al doilea templu evreiesc, construcţie distrusă de romani în timpul marii revolte din anul 66 d.Hr. Potrivit arheologilor, zidul ar fi marcat, într-o primă fază, hotarele oraşului antic şi ar fi avut o circumferinţă de aproximativ şase kilometri. Oraşul Vechi din zilele noastre este înconjurat de numai patru kilometri de fortificaţii din piatră, mare parte din ele construite în urmă cu peste 2.000 de ani de regii dinastiei Hasmoneene, în timp ce altele ar fi fost ridicate cinci secole mai tîrziu de cinci conducători din perioada bizantină.

ZIDUL DE APĂRARE. Deschis în urmă cu un secol, situl arheologic din sudul Oraşului Vechi, pe Muntele Sion, din partea veche a Ierusalimului, scoate la iveală treptat mărturii istorice de neegalat, ce urmează să fie prezentate marelui public într-un circuit turistic de neegalt, organizat în viitorul apropiat, după cum susţin autorităţile israeliene. Cele două fortificaţii descoperite zilele trecute au aproximativ trei metri înălţime, sînt situate la distanţă de zece metri una de cealaltă şi se află “într-o uimitoare” stare de conservare, recunoaşte Yehiel Zelinger, directorul şantierului. Arheologii prezenţi la excavaţii spun totodată că aşezarea ce se afla aici în urmă cu 2.000 de ani se întindea pe o suprafaţă considerabil mai mare decît partea veche a Ierusalimului delimitată de un zid construit în secolul al XVI-lea, parte care, în prezent, poate fi vizitată de turişti. Yehiel Zelinger, reprezentant al Departamentului pentru Antichităţi al Israelului, a anunţat că echipa sa a mai găsit, lîngă zidul de pe Muntele Sion, mai multe sticle de bere, o lampă şi un pantof din secolul al XIX-lea, probabil aparţinînd primilor descoperitori ai fortificaţiilor – americanul Frederick Bliss şi britanicul Archibald Dickie. În 1890, cei doi au săpat tuneluri de-a lungul zidului şi au marcat ruta, realizînd o hartă detaliată a regiunii. Alte porţiuni din aceste ziduri au fost descoperite în anii 1930, în nordul Oraşului Vechi.

Puţină istorie

Pe lîngă cele două porţiuni de fortificaţii scoase la lumina zilei de echipa de arheologi condusă de Yehiel Zelinger, au mai fost descoperite relicve rare vechi de două milenii. Potrivit Departamentului pentru Antichităţi al Israelului, relicvele, ce aparţin şi ele perioadei de dinainte şi după cel de-al doilea templu, reprezintă chipuri de femei, simboluri ale fertilităţii, idoli interzişi de Biblie. De cînd au reluat săpăturile, în urmă cu 18 luni, arheologii israelieni şi-au propus să readucă la viaţă master plan-ul oraşului Ierusalim şi pentru a oferi Oraşul Vechi circuitelor turistice. De altfel, Zelinger a ţinut să amintească faptul că, în timpul celui de-al doilea templu, oraşul cu templul în centru era un punct de atracţie pentru pelerinii evrei care se adunau aici din toate colţurile lumii.