Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„În Europa de Est a căzut o cortină de fier", titra la 6 iulie 1989 The Boston Globe.
„Nu este vorba despre distincţia epocală făcută de Winston Churchill între democraţiile capitaliste din Vest şi ţările captive în blocul sovietic. Gardul de sârmă ghimpată, pe care paznicii l-au demontat luna trecută, forma o barieră fizică de 450 de kilometri pe graniţa dintre România şi Ungaria.
Regimul retrograd al lui Nicolae Ceauşescu (supraintitulat „regele comunist") a început să monteze cortina de fier acum un an şi jumătate, pentru a stopa fuga miilor de români de etnie maghiară din ţară. Refugiaţii fugeau în Ungaria pentru a scăpa de asimilarea forţată şi de planul megaloman ceauşist de a demola satele tradiţionale şi de a le înlocui cu cartiere de blocuri.
Aceşti refugiaţi nu au fost singurii ţărani din România victime ale capriciului „complexelor agro-industriale" pe care Ceauşescu vrea să le creeze. Fie că sunt de origine română sau maghiară, toţi supuşii lui Ceauşescu suferă de aceeaşi sărăcie şi opresiune.
Ceea ce îi deosebeşte pe maghiarii din România nu este doar persecuţia etnică, dar şi posibilitatea de a fugi într-o ţară care se află atât la propriu, cât şi la figurat de cealaltă parte a cortinei de fier ceauşiste.
Bariera este simbolul schismei politice care devine tot mai evidentă înăuntrul blocului sovietic. Dovada acestei schisme s-a văzut de curând la Paris, la conferinţa pe tema drepturilor omului; delegatul Ungariei a atacat România din cauza încălcării drepturilor omului, iar sovieticii şi-au exprimat dezaprobarea faţă de gardul de sârmă ghimpată al lui Ceauşescu.
Neobişnuitele critici venite din partea ţărilor comuniste surori par să fie motivul pentru demontarea barierei. Asemenea regimurilor din Cehoslovacia şi Germania de Est, Ceauşescu a denunţat drept „revizioniste" reformele democratice din Polonia, Ungaria şi Uniunea Sovietică. Se pare că atunci când se simt ameninţati, aceşti stalinişti aplică maxima „gard bun, vecin bun".
