Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Metoda pe care compania americană Chevron vrea să o utilizeze pentru extragerea gazelor de şist din cele patru perimetre deţinute în România este contestată de unii specialişti. Astfel, în timp ce unii specialişti sunt de părere că fracţionarea sau fisurarea hidraulică nu poluează pânza de apă freatică, alţii spun că substanţele introduse în pământ contaminează tot ce găsesc în cale. “Fracturarea hidraulică presupune pomparea la mare adâncime (câţiva kilometri) a unei mari cantităţi de apă, nisip şi aditivi, pentru a sparge stratul de rocă şi a elibera gazul. Aditivii folosiţi conţin circa 600 de substanţe chimice, dintre care unele sunt cancerigene. Consumul foarte mare de apă, riscul de contaminare a pânzei de apă freatică şi producerea de cutremure mici de suprafaţă sunt argumentele centrale împotriva utilizării metodei de fracturare hidrauluică – singura utilizată în prezent la scară comercială pentru extracţia gazului din şisturi”, potrivit Raportului realizat în luna noiembrie 2012 de o comisie de experţi.
Specialiştii de la noi din ţară susţin că fracţionarea hidraulică în şist este o noutate pentru România, fiind nevoie de realizarea unor studii amănunţite, deoarece nu există nici un studiu profesionist complet care să analizeze gazele neconvenţionale, din care fac parte şi gazele de şist. “Fracţionarea hidaulică în şist este o noutate pentru ţara noastră. Pentru exploatarea gazelor de şist este nevoie de realizarea unor studii amănunţite bazate pe informaţiile din zona perimetrelor pentru care există aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studio, deoarece se lucrează în necunoscut, în adâncime şi nu ştii comportamentul în stratul şistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave şi chiar la distanţe mari faţă de locul în care s-a forat”, a declarat pentru Jurnalul Naţional Maria Cristescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.
Forarea în şist nu poate fi controlată
Fracturarea hidraulică în şisturi nu se compară cu cea în rocile compacte, în care pot fi controlate mărimea şi geometria fisurii, precum şi direcţia fluidului. Maria Cristescu ne-a explicat că în cazul fracturării hidraulice în şisturi sunt foarte greu de estimat mărimea şi geometria fisurii, precum şi direcţia fluidului pompat în subsol. Din această cauză sunt foarte posibile poluarea apei potabile şi producerea de cutremure. “Presiunea fluidului pompat în subsol trebuie să fie proporţională cu presiunea litostatică dată de rocile aflate deasupra zonei tratate. Înclinarea şisturilor şi compoziţia mineralogică diferită conduc la un răspuns diferit la solicitarea mecanică creată în momentul pompării fluidului pentru iniţierea fisurii. Ionii din apa sărată, combinaţi cu substanţele necunoscute introduse în această apă, reacţionează diferit şi totul poate conduce la alunecarea şisturilor. E normal să aibă loc deranjamente la nivelul scoarţei terestre, cutremure, deoarece alunecarea şisturilor asta înseamnă”, ne-a declarat Maria Cristescu.
Chiar dacă în străinatate au fost realizate studii pentru exploatarea gazelor de şist, acestea nu sunt valabile şi în ţara noastră. “Nu mă poate convinge nimeni că exploatarea gazelor de şist nu produce efecte negative, deoarece nu există nici un studiu în acest sens. Ceea ce se aplică în străinătate nu este valabil la noi. Aici, altele sunt datele din zona respectivă, alta este aşezarea şisturilor, compoziţia mineralogică, densitatea rocilor, adăncimea etc.”.
Potrivit studiului “Gazele de şist – o nouă provocare”, realizat de Georgeta Ionescu, sudul Dobrogei este ameninţat de reactivarea faliei seismice Vidraru-Snagov-Shabla, conform opiniei prof. dr academician Mircea Săndulescu, iar zona Bârladului se află în apropierea celebrei zone seismice Vrancea.
Miza gazelor de şist
România trebuie să regândească asigurarea resurselor de petrol şi gaz sub presiunea UE, care ne ameninţă cu o sancţiune de Infringement din cauza interdicţiilor impuse de autorităţile statului asupra exporturilor de gaze.
Potrivit Regulamentului european 994/ 2010, din 2013 toate conductele de interconectare din România vor trebui să permită şi exporturile de gaze. Comentând această “ameninţare”, premierul Victor Ponta a apreciat că deblocarea
exportului ar însemna un “dezastru” pentru România, deoarece ar însemna să exportăm gaze româneşti ieftine şi să importăm gaze ruseşti de trei ori mai scumpe! Miza pentru gazele de şist se bazează şi pe criteriul preţ, deoarece gazele de şist sunt de trei ori mai ieftine decât cele naturale (potrivit experţilor în exploatare, din SUA).
