Omul lui Kovesi de la DNA Ploiești, lovit crunt în instanță

Citește pe Antena3.ro

Silviu Prigoană a fost înmormântat azi. Mesajul transmis de familia acestuia

Camelia Bogdan, judecătoarea exclusă din magistratură pentru că a luat bani de la o parte din ­revină în profesie

lor, care nu are cale de atac, prevederile articolului 493, alineat 5 din noul Cod de Procedură Civilă, care arată că, “în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac”. misibilă. Judecătorii au invocat, în decizia

Procesul suspendării... suspendat la cerere

Decizia de luni a judecătorilor este prima înfrângere majoră pe care fostul procuror anticorupție, cu care Laura Codruţa Kovesi s-a lăudat, în mai multe rânduri, o înregistrează de când a fost suspendat din magistratură.

În 28 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea din profesia de procuror a lui Mircea Negulescu, fost anche­tator la DNA Ploiești, transferat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, pentru abateri disciplinare. În 30 aprilie 2017, Negulescu a formulat, la Înalta Curte de Casație și Justiție o acţiune împotriva acestei decizii. Ulterior, în 3 octombrie, la cererea ambelor părți, procesul a fost suspendat, urmând a fi reluat, în 2 februarie 2018. Este vorba despre cauza pentru care apărătorii lui “Porocală” au solicitat Consiliului Superior al Magistra­turii să amâne judecarea celor trei acțiuni disciplinare ale Inspecției Judiciare, până la finalizarea lui în mod definitiv.

Suspendarea din magistratură a mai făcut obiectul unui dosar, aflat, de asemenea, pe rolul Completului de 5 jude­cători al Înaltei Curți, soluționat în data de 23 octombrie 2017, când, de asemenea, magistrații au respins, ca nefondat, recursul declarat de procurorul suspendat împotriva Încheierii din 28 februarie 2017, pronun­ţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru Procurori în materie disci­plinară în dosarul nr.2/P/2017.

Trei acţiuni care privesc același procuror

Astfel, Mircea Negulescu va fi cercetat disciplinar în toate cele trei cauze, conexate, transmise de Inspecția Judiciară la CSM, după susendarea sa din magistratură. Prima cauză, finalizată cu raport în data de 15 martie, vizează nerespectarea de către Negulescu a înda­toririi „de a se abţine atunci când jude­cătorul sau procurorul ştie că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergi­versarea judecăţii”, faptă prevăzută de 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată. În motivarea acţiunii disciplinare s-a reţinut că procurorul nu a respectat îndatorirea de a se abţine în cursul instrumentării unui dosar penal, deşi se afla în relaţii apropiate şi de durată cu unii dintre subiecţii procesuali implicaţi în cauză, aspect care se circumscrie cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin (1) lit. f) din Codul de Procedură Penală.

Al doilea dosar transmis de Inspecția Judiciară datează din 20 aprilie 2017, când CSM a fost sesizat că Mircea Negulescu a exprimat o serie de opinii, cu încălcarea standardelor de conduită impuse magistraților, în cadrul unei discuţii telefonice purtate cu soția unui inculpat. Inspectorii considerau atunci că limbajul utilizat de către Mircea Negulescu este de natură a contraria și indigna, fiind vizibilă impli­carea sa în desfăşurarea unor activităţi care, prin natura lor, pot crea îndoieli în rândul opiniei publice cu privire la obiec­tivitatea, independenţa, imparţialitatea şi integritatea magistratului procuror.

Printre altele, Negulescu a făcut aprecieri defăimătoare la adresa procu­rorilor învestiţi cu soluţionarea unor cauze penale, a manifestat preocupare pentru identificarea unui martor cu identitate protejată, a dezvăluit date din dosare penale, a opinat în sensul formulării unei plângeri penale de către un inculpat împotriva procu­rorului de caz şi a dat indicaţii privind conţinutul plângerii şi organul competent a o soluţiona. Mai mult, în cadrul unei alte discuții telefo­nice, purtată cu un alt procuror, Negu­lescu a dat o serie de indicații cu privire la modul de instrumentare a unui dosar aflat în lucru la cel din urmă.

O nouă sesizare făcută de Inspecţia Judiciară datează din 3 mai 2017, când inspectorii au constatat săvârșirea de către Mircea Negulescu a unei noi abateri disciplinare, după ce a adoptat un comportament inadecvat în cadrul unor convorbiri purtate într-unul dintre birourile DNA Ploiești, în timpul orelor de program, în afara cadrului legal care reglementează acti­vitatea de urmărire penală, în condiţiile în care această acti-vitate nu avea legă­tură cu profesia exercitată. Inspecția Judiciară scrie negru pe alb că Mircea Negulescu a avut o atitudine agresivă față de unul dintre participanții la discuția respectivă, pe care l-a ameninţat cu deschiderea unui dosar penal. În cadrul aceleiași discuţii, Negulescu, de față cu un martor, cu un avocat și cu un jurnalist, a cerut unui procuror informații cu privire la conținutul unor convorbiri interceptate dintr-un dosar penal.

Camelia Bogdan se judecă la Înalta Curte

În aceeași zi în care Completul de 5 judecători îi dădea o lovitură procu­rorului „Portocală”, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să-i dea o „gură de oxigen” fostei judecătoare Camelia Bogdan, exclusă de CSM din magis­tratură. Recursul acesteia împotriva deciziei Consiliului de excludere a ajuns la al doilea termen de judecată, prilej cu care Completul de 5 judecători a decis să respingă toate excepțiile invocate de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului și ale avocatului Adrian Toni Neacșu. Aceștia au invocat lipsa calității reprezentanţilor convenţionali ai Cameliei Bogdan, dar și excepția nulității motivelor de recurs redactate de avocatul Cameliei Bogdan.

În schimb, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să admită, în principiu, recursurile declarate de Camelia Bogdan și de Asociația Forumului Judecătorilor din România împotriva hotărârii din 8 februarie 2017 pronunţată de CSM.

Reamintim faptul că, în 8 februarie 2017, Secţia pentru Judecători în materie disciplinară a CSM a luat în discuţie dosarul Inspecției Judiciare, cu numărul 46/J/2016, în care Camelia Bogdan a fost cercetată disciplinar. În apărarea sa, fosta judecătoare a ridicat două excepții, prima privind nelegala sesizare a Secției pentru Judecători în materie disciplinară, iar a doua a intervenției prescripției, ambele excepții fiind respinse ca neîntemeiate. În schimb, Secția pentru Judecători a admis acțiunea disciplinară efectuată de Inspecția Judiciară și, în baza art. 100, litera e din Legea 303/2004, i-a aplicat judecătoarei Camelia Bogdan sancțiunea excluderii din magistratură. Bogdan este acuzată că, în august 2014, în timp ce judeca, în apel, dosarul ICA, a parti­cipat, fiind și remunerată, la un seminar privind combaterea spălării banilor şi a corupției, la Poiana Brașov, organizat de Ministerul Agriculturii, pentru angajații APIA. Asta, în condițiile în care Minis­terul Agriculturii era constituit ca parte civilă în dosarul ICA, pe care, câteva zile mai târziu, Camelia Bogdan avea să-l soluționeze. Secția pentru Judecători a CSM a admis, cu aceeași ocazie, cererile de intervenție accesorie, în interesul Inspecției Judiciare, ale FACIAS și ale Grupului de Investigații Politice. În interesul Cameliei Bogdan a formulat o cerere de intervenție accesorie Asociația Forumul Judecătorilor din România, care a fost respinsă ca neîntemeiată. Urmă­torul termen de judecată va avea loc în data de 4 decembrie.

Practici mafiote

Mircea Negulescu, procurorul care a deschis, în ultimii ani, dosare-„bombă” la DNA Ploiești, cum ar fi cauzele care îl privesc pe Sebastian Ghiţă, dosarul „Ponta-Tony Blair”, dosarul lui Vasile Blaga, cel al lui Sorin Blejnar, dar și altele, a intrat în atenția opiniei publice după ce presa a dat publicităţii mai multe înre­gistrări în care acesta îl înjura pe Sebastian Ghiță. Ulte­rior, în presă a apărut o înregistrare în care acesta a discutat cu soţia unui afacerist pe nume Vlad Constan­tinescu, aflat în arest la acel moment, în care a făcut aprecieri defăimătoare la adresa unor înalți magistrați. „Nu sunt supărat. Dacă eram supărat, nu vă mai sunam în seara asta. E nemulţumit de ceea ce se întâmplă şi are dreptate. Cum să spui aşa ceva? Ăla e om, doam­nă? Tu bei cafeaua cu un nenorocit, cu o Iudă care te-a trădat. O să-i dovedesc că nu a fost nicio înţelegere cu nimeni. Să înţelegeţi şi să aveţi convingerea că nu fac aşa ceva. I-am luat pe toţi deputaţii şi pe toţi sena­torii şi îl salvam pe ăsta? Eu nu am culoare politică. O zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară. Un lucru de căcat. Ăla nu e ultraj”, susținea Mircea Negulescu. Alte înregistrări conţin discuţii în care Negulescu mărturisește că “singurul lui scop în viață este paraditul la cetățeni”.

Cel mai spectaculos episod al acestei serii constă însă în dezvăluirile făcute de deputatul Andreea Cosma, fiica fostului președinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, căreia Mircea Negulescu i-a întocmit dosar penal și a pus-o sub control judiciar din motive amoroase. În presă au apărut, în facsimile, mai multe discuţii purtate pe WhatsApp, în care Negu­lescu recunoștea faptul că dosarele instrumentate împotriva familiei Cosma au fost “comenzi” și că știe că acestea vor pica, inevitabil, în instanță.