Salvaţi pavilionul maritim românesc!

Afaceriştii germani fac presiuni asupra Guvernului pentru a controla drapelul românesc în apele internaţionale

Autoritatea Navală Română a rămas fără pavilionul maritim naţional. La 12 septembrie 2012, secretarul de stat din ministerul Transporturilor, Valentin Preda, l-a numit în funcţia de director general pe juristul Eugen Olteanu. Nici nu s-a aşezat bine în scaunul de director pentru că în aceeaşi zi Olteanu a semnat un contract prin care statul român ceda pavilionul maritim, pentru o perioadă de 30 de ani, firmei Ilvana Holding Limited, din Cipru. După câteva zile de la semnarea contractului, Olteanu a renunţat la funcţia sa din cadrul ANR. Succesorii acestuia în funcţia de director susţin că respectivul contract a fost semnat de Olteanu fără ca acesta să fie împuternicit de către Consiliul de Conducere al ANR, iar clauzele contractuale sunt abuzive, lipsite de suport legal şi în defavoarea statului român. De atunci, grupul de afacerişti care se ascunde în spatele firmei cipriote face presiuni asupra Ministerului Transporturilor şi a Guvernului pentru a modifica legislaţia în favoarea lor, pentru a prelua controlul deplin asupra pavilionului maritim. Totodată, aceştia susţin că în cazul în care statul român nu va respecta contractul semnat de Olteanu, vor da România în judecată la Curtea de Arbitraj de la Londra. La nivelul Ministerului Transporturilor s-a format o echipă interministerială care analizează clauzele contractului. Continuare pag. 2

Pavilionul maritim, la mâna lui Ponta. Afaceriştii germani fac presiuni pentru a controla drapelul românesc în apele internaţionale

Valentin Preda a fost propunerea grupului Radu Mazăre ­ Nicuşor Constantinescu pentru postul de secretar de stat în Ministerul Transporturilor cu atribuţii în domeniul naval, având în subordine şi ANR. A fost numit în funcţie în mai 2012, anterior fiind consilierul primarului Constanţei. Tot pe atunci, un grup de afacerişti germani în fruntea cărora se afla avocatul Albrecht Gundermann au revenit în România să solicite Ministerului Transporturilor administrarea pavilionului maritim românesc. După câteva discuţii, Preda a reuşit în primele luni de mandat să modifice cadrul legislativ pentru a putea transfera pavilionul românesc şi brevetarea personalului navigant către firma cipriotă Ilvana Holding Limited, controlată de afaceriştii germani. Ulterior firma şi-a schimbat numele în RIFA, mutându-şi sediul în Germania. Astfel, a apărut Ordonanţa de Guvern 19 din 2012. Preda preciza că scopul acestei ordonanţe îl reprezintă înfiinţarea Registrului Internaţional de Înmatriculare a Navelor, fiind considerat o necesitate pe fondul solicitărilor venite din partea Comisiei Europene. De fapt, Preda a schimbat legea pentru a lăsa “portiţe” pentru privatizarea pavilionului. Contractul a fost semnat la 12 septembrie 2012 de omul lui Preda, Eugen Olteanu, care fusese numit în funcţia de director general al Autorităţii Navale Române. Ulterior, Preda trebuia să facă o altă ordonanţă de guvern prin care să acorde puteri depline firmei cipriote aflate sub patronaj german. Nu a mai apucat pentru că a fost demis, după ce a fost săltat de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Aflând de semnarea contractului, premierul Victor Ponta a dispus formarea unei echipe interministeriale la nivelul Ministerului Transporturilor, condusă de şeful său de cabinet, Vlad Stoica, care să analizeze clauzele contractului prin care s-a “privatizat” pavilionul maritim naţional.

Ordonanţă cu dedicaţie?!

La 25 iunie, unul dintre reprezentanţii firmei RIFA, Jorg Molzahn, îl informa pe Vlad Stoica că în timpul unei întâlniri la Ministerul Transporturilor a văzut forma iniţială a unei ordonanţe de guvern, care urma să reglementeze statutul pavilionului maritim. “Nu poate fi acceptată, întrucât conţine chestiuni referitoare la Pavilionul românesc ce nu pot fi acceptate de către clientela ţintă şi pentru că vine în contradicţie cu interesul iniţial al proiectului. Concret: nu va putea fi dus la îndeplinire contractul şi navele nu vor fi înregistrate dacă RIFA va crea doar certificate provizorii, în timp ce, adiţional, ANR va emite certificatele. În aceste condiţii, proiectul este pur şi simplu mort”, susţinea Molzahn. 

Nemulţumiţi de conţinutul proiectului de ordonanţă de guvern, Jorg Molzahn i-a transmis şefului de cabinet al premierului un draft de proiect cu ce ar trebui să conţină ordonanţa de guvern. “În schimb, vă rugăm să luaţi în considerare revizuirea şi acceptarea proiectului, astfel cum a fost modificat, precum şi aprobarea acestui proiect de către Guvern, la următoarea şedinţă.”

Pentru a fi cât mai explicit, Molzahn dă şi câteva indicaţii cabinetului Ponta: “Viitoarele întârzieri şi obstrucţionări ale proiectului în cooperare cu RIFA nu ar mai trebui tolerate de către biroul primului ministru. Contăm pe cooperarea şi sprijinul vostru în favoarea acestui proiect, aşa cum personal a declarat primul ministru Ponta”. Aşadar, premierul Victor Ponta trebuie să decidă ce se va întâmpla cu drapelul românesc în apele internaţionale.

Cine se ascunde în Cipru?

Potrivit documentelor obţinute de la Registrul Comerţului din Cipru, Ilvana HoldinG Limited a fost constituită prin asocierea a trei firme: Kyros Shipping Gmbh & CO.KG – patronată de avocatul Albrecht Grundermann, Astherm Services Gmbh ­ deţinută de societatea Astherm Vermogens Vertwaltung, care la rândul ei este patronată de Stefan Schmidt Ammon, şi Bhe Beteilingungen Gmbh ­ controlată de Thomas Kirch şi Kofler Georg. Thomas Kirk este fiul lui Leo Kirch, fostul proprietar al televiziunii Pro7. În schimb, Kofler Georg este un influent om de afaceri din Germania, implicat în companii de minerit, mass-media şi energie verde. La data de 10 septembrie 2012, managementul firmei Ilvana a fost preluat de Albert Gundermann. Câteva săptămâni mai târziu, în structura managerială a fost cooptat neamţul Bernt Gienskey, considerat “naşul” shippingului din Cipru.