x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cinegetica - Legile vanatorii, de ochii Europei

0
21 Feb 2005 - 00:00

SPECIAL
In ultima perioada s-a tot discutat despre vanatoare si despre legile care o guverneaza. Pentru a satisface cerintele europene in materie de vanatoare, parlamentarii romani s-au inghesuit sa adopte legi peste legi.

Interesant este faptul ca multe dintre acestea se contrazic reciproc. Jurnalul National a luat ca exemplu doar trei: Legea vanatorii, Legea protectiei animalelor si cea de functionare a crescatoriilor de vanat.
ADRIAN MOGOS, COSMIN BABII

APEL. Finalul unei vanatori se anunta prin suflat in teava armei. Vanatorii ar putea trage in acest fel si un semnal de alarma pentru protejarea vanatului

Reglementarile legislative privind protectia mediului si implicit a vanatului se grupeaza in: legi, hotarari de Guvern, ordine ale ministrului, conventii internationale ratificate de Romania. Publicul nu cunoaste in detaliu aceste reglementari pentru ca Monitorul Oficial, principalul mijloc de informare legislativa, este dificil de procurat, iar Internetul nu este inca la indemana oricui. Legislatia in materie de vanatoare a fost adoptata si adaptata conform cerintelor Uniunii Europene. Mai mult, Romania a ratificat toate conventiile internationale legate de protectia animalelor, dar totul este numai de suprafata. Pe langa aceasta, organele de control in domeniul cinegetic abia acum incep sa prinda radacini, iar braconierii profita de blandetea cu care sunt tratati de catre instanta. Bomboana de pe coliva o reprezinta insa legile contradictorii, fapt ce-i dezavantajeaza pe cei care trebuie sa le aplice si ii bucura pe cei care le incalca.

MEDIU. Unul dintre cele mai anevoioase capitole de negocieri pentru integrare parcurse de catre reprezentantii Romaniei a fost cel de Mediu. In 2004, cu putin inainte de inchiderea negocierilor, nivelul de transpunere a acquis-ului de mediu (normele europene care trebuie aplicate in vederea aderarii) a atins 86%, conform statisticilor ministerului de resort. Tot anul trecut s-a decis adoptarea actului normativ privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, precum si a agentiilor regionale aferente, atributiile acestora fiind implementarea legislatiei in domeniu. In Romania, reglementarea legislativa apartine ministerului de resort, adica Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, iar cea de control, Garzii Nationale de Mediu. In scopul armonizarii legislatiei cu cea europeana, a fost adoptata Legea nr. 205/2004 privind protectia animalelor. Pe langa aceasta s-a strecurat si o alta, care nu are nimic in comun cu protectia animalelor, Legea crescatoriilor de vanat.

REFORME. Comisia Comunitatilor Europene. Bruxelles, 6 octombrie 2004. In Raportul periodic asupra progreselor inregistrate de Romania, legate de protectia naturii, in vederea aderarii la Uniunea Europeana, s-a precizat ca au continuat sa fie facuti pasi importanti. Oficialii europeni au subliniat ca sunt necesare totusi eforturi sustinute in vederea constientizarii importantei acestui subiect de catre cei implicati: minister, societatea civila, asociatii vanatoresti etc. Romania nu are o capacitate administrativa capabila sa pregateasca masurile de protectie care trebuie aplicate pana la data aderarii. Totodata, s-a mentionat ca este necesar ca pregatirea personalului care lucreaza in domeniu sa fie intensificata. Aceast raport arata faptul ca, in pofida grabei cu care trec prin Guvern si Parlament proiectele legislative, Romania este inca departe de ceea ce doreste Europa din punct de vedere al protectiei naturii. Un prim pas a fost facut la sfarsiul lunii ianuarie a acestui an, la presiunea organizatiilor nonguvernamentale si a presei, de catre Gheorghe Flutur, actualul ministru al Agriculturii. Acesta a declarat ca este adeptul adoptarii urgente a unui cod etic vanatoresc, cu iz de lege. Ca o prima masura, perioada de vanatoare la urs a fost interzisa primavara, atunci cand animalul iese din hibernare. Concomitent, s-a mai interzis si vanatoarea acestuia din observatoare si buncare, dar si la nada, practica acceptata pana acum.

LEGE VS LEGE. La 19 august 2004, adica la doar cateva luni dupa adoptarea Legii privind protectia animalelor, si-a facut loc in peisajul legislativ romanesc celebra Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 81, referitoare la infiintarea, organizarea si functionarea crescatoriilor de vanat. In nota de fundamentare gandita de catre Petre Daea, secretarul de stat de atunci pe probleme cinegetice din minister, se mentioneaza ca "s-au inregistrat solicitari de autorizare de catre mai multi gestionari de fonduri de vanatoare, precum si de catre societati comerciale". Ca urmare, in opinia lui Daea, aceasta ordonanta de urgenta a fost necesara pentru stabilirea modului de infiintare, organizare si functionare a acestui tip de crescatorii, deoarece Legea 103/1996, care reglementeaza vanatoarea, nu era destul de explicita. Legea 103/1996, la art. 24, lit. d, stipuleaza: tinerea in captivitate a animalelor salbatice, precum si infiintarea de crescatorii de vanat si complexuri de vanatoare, inclusiv de interes comercial, fara autorizare din partea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, este interzisa. Practic, OUG 81/2004 a facut posibila o reinterpretare a unei legi prin alta lege pentru ca, dupa trei luni, Parlamentul a aprobat ordonanta prin Legea 496/2004. Articolul 3 din aceasta lege precizeaza: "Crescatoriile de vanat pot fi destinate producerii de material biologic selectionat, pentru actiuni de populare si repopulare a fondurilor de vanatoare cu vanat, cresterii intensive a unor exemplare din specii de vanat, in scopul valorificarii produselor obtinute". Nicaieri, nici un cuvintel despre vanatoare.

"SOPARLICA". Se iveste in art.11: "Complexurile de vanatoare vor fi realizate din doua spatii distincte, unul pentru inmultirea propriu-zisa a vanatului si cel de-al doilea (aici vine smecheria) spatiu destinat recoltarii vanatului, amenajat corespunzator modalitatilor pentru care este organizata recoltarea". Astfel, crescatoriile au devenit locuri de "organizare a recoltarii". Articolul 13 vine in completarea celui mentionat anterior, vanatoarea in tarc fiind astfel legalizata: "Pentru recoltarea prin impuscare a exemplarelor de vanat din complex, proprietarul poate autoriza orice persoana care detine permis de portarma, iar organizarea si practicarea actiunilor de extragere a exemplarelor de vanat dintr-un complex de vanatoare se realizeaza potrivit normelor specifice ale complexului". Aceasta lege se bate cap in cap cu o alta aprobata de Parlament cu doar cinci luni inainte: Legea nr. 205 din 26 mai 2004 privind protectia animalelor. Articolul 5 al acestei legi arata ca este interzis detinatorilor de animale sa aplice rele tratamente sau sa dea dovada de cruzime fata de acestea. "In sensul prezentei legi, prin cruzime fata de animale se intelege: omorarea animalelor, din perversitate, precum si prin practicarea tirului pe animale domestice sau captive", se arata in art. 6 din aceeasi lege. Cu toate acestea, amenda in cazul nerespectarii legii este foarte mica, intre 10 si 20 de milioane de lei, cu mentiunea ca se poate aplica si masura confiscarii animalelor. In Romania, cele mai mari si mai multe tarcuri le detine RNP ROMSILVA, si asta cu mult inainte de a aparea OUG 81/2004. La nivel european, vanatoarea in tarcuri a fost acum doi ani interzisa in Belgia, iar in Marea Britanie, Germania, Austria si Ungaria exista presiuni din partea organizatiilor ecologiste de a se renunta la aceasta practica.

LEGE SI TOCMEALA. Conventia de la Berna permite fiecarei parti semnatare posibilitatea de a face cateva derogari in interesul protectiei florei si faunei, pentru prevenirea pagubelor importante facute de vanat. In anexa numarul 2 din aceasta conventie, ursul, lupul si pisica salbatica sunt considerate specii de fauna salbatica strict protejate. Ordonanta de Urgenta a Guvernului 236/2000, aprobata prin Legea 462/2001, prevede ca derogarile pentru recoltarea celor trei specii se fac prin lege, urmarindu-se o recoltare cat mai limitata. Cu toate acestea, Armand Chiriloiu, seful Serviciului vanatoare din cadrul Regiei Nationale a Padurilor ROMSILVA, a declarat: "Vanatoarea in Romania pentru cele trei specii ar trebui intensificata, pentru ca numarul acestora este intr-o continua crestere si ameninta echilibrul ecologic". Chiriloiu considera ca cei 6.000 de ursi, 48.000 de mistreti, 4.000 de lupi, 4.000 de cerbi carpatini, 7.300 de capre negre, 10.000 si 2.000 de rasi sunt mai mult decat suficienti (n.r. - cifrele reprezinta estimarile ROMSILVA). Mai mult, statul acorda cate o prima substantiala pentru fiecare lup omorat. Trebuie spus ca estimarile efectivelor de vanat au reprezentat in permanenta marul discordiei intre cei care aproba numarul animalelor ce trebuie vanate in fiecare sezon si aparatorii vietii salbatice. In acest context, articolul 12 din Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995 privind protectia mediului pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani prezentarea in studiile si analizele de impact a unor concluzii si informatii false.

ARMONIZARE LEGISLATIVA. Regulamentul nr. 3254/91 privind interzicerea utilizarii capcanelor de picior a fost transpus in legislatia romaneasca abia in urma cu patru ani. Regulamentul Consiliului Europei nr. 338/97/CEE privind protectia speciilor salbatice de flora si fauna prin reglementarea comertului cu acestea si amendamentele si-au gasit si ele loc tot in aceeasi perioada. Prin ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului nr. 647/2001, privind "aprobarea procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora", s-a pus o oarecare ordine in comertul cu animale salbatice. Directiva nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si Directiva nr. 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice si-au gasit corespondentele in Legea nr. 462/2001, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica.

CONTROL ABSOLUT. In Romania, statul a detinut pana nu de mult un control strict al vanatorii. Treptat, ministerele de resort care au coordonat de-a lungul timpului vanatoarea au inteles sa faca loc si asociatiilor private. In timp, numarul strainilor care vin sa vaneze la noi a depasit 20.000. Spaniolii, austriecii, nemtii si italienii au nevoie doar de invitatii din partea asociatiilor vanatoresti sau a Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, care controleaza si turismul de acest tip. Profitul anual declarat de catre Romsilva este in jur de 6 milioane de euro. Regimul vanatoresc din Bulgaria este controlat strict de catre stat prin Ministerul Agriculturii, Directia Nationala a Padurilor. Proiectele legislative, punerea in aplicare a legii, turismul cinegetic si administrarea fondurilor provenite din vanatoare sunt la latitudinea aceleiasi directii. Poate si de aceea Bulgaria nu are un profit decat de 3,5 milioane de euro anual din vanatoare, cu toate ca peste 3.000 de nemti, spanioli, francezi, italieni si austrieci vin sa adulmece placerile vanatului la sud de Dunare. Acestora li se adauga si cei 120.000 de vanatori autohtoni. Interesant este ca in Bulgaria toti acesti bani sunt reinvestiti in vanatoare ca sport.

DIFERENTE. Vanatoarea in alte tari fost comuniste, de exemplu Ungaria si Cehia, tari care au devenit de curand membre ale Uniunii Europene, aduce mai mult profit. In Ungaria, proiectele legislative apartin Ministerului Agriculturii, Departamentului de Management al Florei si Faunei, ultima modificare a legislatiei fiind cea din 1996. Ungaria are 51.000 de vanatori autohtoni, iar strainii care vin sa vaneze anual sunt aproximativ 19.000 si sunt din Germania, Austria si Italia. Profitul din activitatea vanatoreasca se ridica la 25 de milioane de euro anual, turismul cinegetic fiind asigurat de catre agentiile de turism straine. Cehia sta ceva mai bine pentru ca, desi pare ceva mai birocratic, sistemul din acest domeniu este foarte eficace. Toti banii proveniti din vanatoare ajung la nivel local. Cei 120.000 de vanatori autohtoni, dar si cei straini au nevoie de un permis temporar de vanatoare emis de catre primariile resedinte de regiuni. Banii proveniti din aceasta activitate sunt administrati la nivel local, ceea ce duce la o mai buna dezvoltare zonala. Tocmai de aceea Cehia nu are o statistica clara a vanatorilor straini sau a banilor rezultati din vanatoare. Propunerile legislative se fac de catre Ministerul Agriculturii, care si aplica legea alaturi de Administratia Parcurilor Nationale si de Ministerul Mediului, ultima modificare a regulilor vanatoresti fiind cea din 2002.

INTERESE. La ora actuala, in Romania, se fac mari presiuni de catre proprietarii de terenuri pentru ca legislatia actuala in domeniul vanatorii sa fie modificata. Se doreste ca, in cazul modificarii Legii 103/1996 republicata, vanatul aflat pe aceste terenuri sa treaca in proprietatea privata. Aici intervine urmatoarea problema: la ora actuala, vanatul este bun public de interes national si international. Astfel, el nu poate trece in proprietatea privata decat prin modificarea Constitutiei. Ministerul Agriculturii avea in proiect modificarea acestei legi cu mult inainte de ultimele evenimente vanatoresti. Vasile Lupu, secretar de stat pe probleme cinegetice din Ministerul Agriculturii, a declarat ca vor avea loc modificari legislative, insa nu a precizat ce anume se urmareste prin schimbarea legii. Neculai Selaru, presedintele executiv al Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, considera ca inoportun un asemenea proiect: "Va fi un dezastru total. Este ca si cum ne-am intoarce in Evul Mediu!".

BIODIVERSITATEA, PREOCUPARE INTERNATIONALA
VULNERABILITATE. Animalele salbatice au nevoie de o protectie activa si permanenta
Romania a trebuit sa ratifice conventiile internationale legate de protejarea naturii. Conventia de la Washington, CITES, 1973, reglementeaza comercializarea speciilor de animale salbatice pentru asigurarea perpetuarii speciilor periclitate. Conventia face referire nu numai la animalul viu, ci la orice parte a acestuia obtinuta dupa omorare care poate fi valorificata. Adoptata in 1979, Conventia de la Berna are ca scop ocrotirea speciilor salbatice de flora si fauna, precum si a habitatelor acestora din intreaga Europa. Conform prevederilor acestei conventii, vietuitoarele salbatice reprezinta valori stiintifice, economice, adevarate bogatii naturale ce trebuie lasate mostenire generatiilor viitoare. Conventia de la Bonn, parte a planului Natiunilor Unite pentru protejarea habitatelor, adoptata in acelasi an cu cea de la Berna, se refera la speciile migratoare, rolul Romaniei in acest caz fiind important din cauza Deltei Dunarii. Conventia de la Rio de Janeiro a fost adoptata in 1992 si are ca scop protectia biodiversitatii, folosirea durabila a resurselor de mediu. In baza acestei conventii, Romania trebuie sa elaboreze strategii si programe nationale pentru mentinerea biodiversitatii si folosirea durabila a acesteia. Aceste strategii trebuie sa se regaseasca in planurile si politicile economice. In Conventia de la Ramsar, amendata prin Protocolul de la Paris din 1982, desfasurata sub egida UNESCO se face referire la habitatul pasarilor din zonele umede.

REZERVATIILE NATIONALE, LASATE DE IZBELISTE
REGRET. Paznicii de vanatoare au fost nevoiti sa paraseasca rezervatiile naturale
Legea nr. 5/2000 a aprobat Planul de amenajare a teritoriului national si au fost stabilite zonele naturale protejate si monumentele naturii, exceptie facand Parcurile Nationale Retezat si Rodna care au regimul de rezervatie a biosferei, potrivit programului UNESCO - Omul si Biosfera. Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale din Romania sunt: Delta Dunarii (judetele Tulcea si Constanta), Muntii Macinului in judetul Tulcea, Balta Mica a Brailei in judetul Braila, Domogled-Valea Cernei (judetele Caras-Severin, Mehedinti si Gorj), Portile de Fier (judetele Caras-Severin si Mehedinti), Cheile Nerei-Beusnita si Semenic-Cheile Carasului in judetul Caras-Severin, Retezat si Gradistea Muncelului-Cioclovina in judetul Hunedoara, Muntii Apuseni (judetele Alba, Bihor si Cluj), Rodna (judetele Bistrita-Nasaud, Maramures si Suceava), Bucegi (judetele Arges, Brasov, Dambovita si Prahova), Cheile Bicazului-Hasmas (judetele Neamt si Harghita), Ceahlau in judetul Neamt, Calimani (judetele Bistrita-Nasaud, Suceava si Mures), Cozia in judetul Valcea si Piatra Craiului (judetele Arges si Brasov). In toate aceste locatii, vanatoarea este interzisa conform art. 36 din Legea 103/1996, pedeapsa fiind inchisoare de 1-2 ani sau amenda de la 50 la 150 milioane de lei. Problema este ca, o data cu declararea acestor zone ca protejate, paznicii de vanatoare au fost nevoiti sa paraseasca fondurile de vanatoare respective, fapt ce a dus la o inflorire a braconajului si un haos cinegetic.

Nu ratati!
In numarul de maine cititi cum a devenit braconajul sport national.
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   legea,   naţionale,   naturale,   lege,   protecţia,   vănătoare,   animalelor,   judeţele,   convenţia,   vanatoarea,   vanat,   salbatice

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 3054


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de