"Dumineca Incoronarei"

La 15 octombrie 1922, marile ziare si agentii de presa ale lumii si-au trimis reporterii la Alba-Iulia, in Romania, pentru a relata povestea incoronarii Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria, care simboliza actul unirii tuturor provinciilor istorice romanesti sub sceptrul aceluiasi monarh.

La 15 octombrie 1922, marile ziare si agentii de presa ale lumii si-au trimis reporterii la Alba-Iulia, in Romania, pentru a relata povestea incoronarii Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria, care simboliza actul unirii tuturor provinciilor istorice romanesti sub sceptrul aceluiasi monarh.

Ploaia cazuta din ceruri in duminica incoronarii a fost inca o dovada ca tara noastra, sub conducerea Regelui si a Reginei, va avea o perioada de belsug si bunastare. Pregatirile acestei ceremonii au inceput cu zile inainte, iar la 24 august 1922, Consiliul de Ministri intrunit la Sinaia a hotarat organizarea incoronarii Regelui Ferdinand si a Reginei Maria in Catedrala Reintregirii din Alba-Iulia, care urma "sa consfinteasca pentru vecie unirea tuturor romanilor sub sceptrul Regelui Ferdinand". Coroanei regale de otel a Regelui Carol I, ce amintea de Plevna, i se adauga insemnele Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei.

PROCLAMATIUNE. Cu acest prilej, Regele Ferdinand s-a adresat catre tara cu o proclamatiune: "Punand pe capul meu, intr-aceasta straveche cetate a Daciei Romane, coroana de otel de la Plevna, pe care noi si glorioasele lupte am facut-o pe veci Coroana Romaniei Mari, ma inchin cu evlavie memoriei celor cari, in toate vremurile si de pretutindeni, prin credinta lor, prin munca si jertfa lor, au asigurat unitatea nationala si salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o intr-un glas si simtire de la Tisa pana la Nistru si pana la Mare". In urma participarii la acest eveniment, academicianul Nicolae Iorga lasa posteritatii impresiile sale in numarul din noiembrie al revistei Ilustratia: "Urale anunta intrarea Regelui, Reginei si a fiilor Lor. Ele par a nu veni numai din randurile ostasilor, ci, adanci, cu indelung rasunet, din fundul veacurilor care s-au sbuciumat si au patimit ca sa ajungem noi aici. (...) Ferdinand al Romaniei e stapanit de ganduri si licarirea obisnuita de voiciune si initiativa a disparut un moment din ochii Reginei. Ceremonia mistica prin care trebuie sa treaca pentru a fi regi incoronati, purtand si altfel decat titlul «mila lui Dumnezeu» ii impresioneaza vadit".

CEREMONIAL
"Momentul e solemn si adanc miscator. Regele si Regina se invesmanteaza in lungile si grelele mantii. Domnul romanesc iea apoi coroana dupa obiceiul napoleonian introdus de inaintasul sau si o asaza linistit si sigur pe fruntea Sa. Aplecandu-se catre Regina, care se inclina usor, ii asaza pe bucle juvaierul scanteietor de focuri - o saruta. (...) Si in tacerea care se impune cu greu aramii din turn si bucuriei din miile de suflete, Regele vorbeste sigur, apasat" - Nicolae Iorga

RECUNOASTERE
"Romanimea binecuvinteaza si preamareste marele act istoric care incheie pentru totdeauna un trecut de durere si de suferinte sub stapaniri straine ale fratilor despartiti si deschide o era noua de inflorire si marire nationala in Patria unita acum de-apururea. Patrunsi de adanca recunostinta si de vie insufletire, sa unim cugetele noastre in patriotica urare: Traiasca MM. LL. Regele si Regina tuturor Romanilor! Traiasca si infloreasca Romania!" - Dimitrie Onciul

AMINTIRILE

In numarul din noiembrie 1922 al Ilustratiunii a aparut un material semnat de Regina Maria: "Solemnitatea incoronarei a consfintit un indoit simbol: pe langa indestructibile legaturi dintre Noi si poporul nostru, ce a consfintit incununarea jertfelor facute de Noi si toti, mari si mici, pentru inchegarea acestei marete si nepieritoare opere: Romania Mare. Pentru tot sbuciumul sufletesc din dureroasele clipe ale rasboiului, duioasa manifestare a credintei cu prilejul serbarilor incoronarei, Ne-au adus rasplata". Presedintele Academiei Romane, Vasile Goldis, in sedinta solemna tinuta de Academie la data de 20 Octomvrie 1922 (stil vechi), pentru sarbatorirea maretului act al incoronarii Suveranilor, afirma: "(...) E incoronarea primului Rege si primei Regine a tuturor Romanilor din cuprinsul Daciei Traiane, din Patria strabuna, reunita acum pentru totdeauna in Statul national, in Romania Mare una si nedespartita".