Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A participat de curând, la Iaşi, la lucrările celui de-al optulea Congres al Matematicienilor Români.
Invitat de organizatori, a venit de pe peste mări şi ţări, tocmai din SUA, de la Universitatea Princeton, unde îşi desfăşoară activitatea ca tânăr cercetător. Matematicianul român Andrei Tarfulea mi-a acordat un interviu în exclusivitate.
L-am întrebat mai întâi ce l-a fascinat şi ce preţuieşte mai mult în ţara unde îşi desfăşoară activitatea. “SUA are o scenă academică impresionantă. Dacă ai vrea să alegi un loc unde să locuieşti şi să faci cercetare (în matematică şi multe alte ştiinţe), SUA este cea mai indicată. Au multe universităţi şi instituţii puternice, conferinţe mari şi internaţionale şi burse competitive. Acolo se şi găsesc o mare varietate de culturi sociale; un oraş în SUA este un microcosmos al culturilor lumii, amestecate într-un fel bun. Într-un astfel de loc cel mai mult îmi lipsesc familia, mâncarea şi muzica românească”, spune Andrei, care recunoaşte că lui i-a fost mult mai uşor să se descurce în SUA întrucât a învăţat matematica direct în limba engleză. Şi asta pentru că a ajuns cu părinţii săi peste ocean la vârsta de numai 10 ani. În ce priveşte recunoaşterea cea mai importantă pe care a primit-o, Andrei Tarfulea a spus: “Cea mai importantă apreciere a venit de la societatea ştiintifică a SUA: o bursă - “National Science Foundation Graduate Research Fellowship Program”, care m-a susţinut pe durata studiilor (adică pentru trei din cei patru ani la Princeton University, până am obţinut doctoratul). Bursa este una selectivă (în particular, se dă pentru orice domeniu ştiinţific, nu numai pentru matematică) şi chiar şi la Princeton au fost puţini doctoranzi cu acest premiu”. Subliniază faptul că a reuşit acest lucru prin muncă asiduă. “Trebuie să aplici la multe programe, să te duci la multe seminarii, să discuţi cu experţii domeniului şi să fii la curent cu noutăţile în matematică. Pentru probleme din ecuaţii diferenţiale, care este domeniul meu, trebuie depus mult efort pentru fiecare parte a problemei; majoritatea nu dau rezultate folosibile. Şi de aceea trebuie să persişti”, a spus Andrei Tarfulea. Dintre personalităţile cu care a colaborat sau a venit în contact, Andrei aminteşte de consilierul său, Peter Constantin dar şi de matematicieni importanţi ca: Elias Stein, Charles Fefferman, Elliott Lieb, românul Sergiu Klainerman, Gang Tian, Rupert Frank şi mulţi alţii. “Majoritatea profesorilor de la Princeton sunt personalităţi importante în domeniile lor. La Princeton au venit profesori faimoşi şi de la alte universităţi (de exemplu, Terence Tao, UCLA - http://jurnalul.ro/stiri/observator/un-mozart-al-matematicii-la-3-ani-a-invatat-singur-sa-rezolve-ecuatii-la-9-ani-era-acceptat-la-universitate-681810.html). L-am întrebat care e cheia succesului. “Trebuie multă stăruinţă şi activitate bogată; trebuie să vorbeşti cu specialişti în domeniu şi să tot încerci diferite metode până când iese o soluţie. Este o muncă grea, însă rezolvarea unei probleme este realizarea ta personală, permanentă, pe care o porţi cu tine oriunde te duci. Rezultatul este medalia propriu zisă”.
Învăţământul şi România
În ce priveşte învăţământul din România şi cum se vede el din SUA, Tarfulea a răspuns: “Eu am venit în vizită vara asta (la fel în 2014 şi 2013), să-mi văd familia şi ţara (castelele, mănăstirile, munţii, etc.). România este foarte frumoasă şi are o cultură puternică de educaţie, mai ales o matematică competitivă. Dovadă că în SUA sunt mulţi români prin universităţi; la Princeton, într-un timp, erau şapte-opt în departamentul de matematică. Cea mai mare realizare a sa rămâne deocamdată teza de doctorat pe care a terminat-o recent. Matematicianul munceşte mult din două motive, pentru că îi place şi pentru că este absolut necesar fiind implicat chiar în mai multe proiecte odată. “Contribuţiile mele principale sunt în domeniile: dezvoltarea teoretică a tehnicilor de a analiza ecuaţii diferenţiale hidrodinamice, aplicaţii în modele de oceanografie şi meteorologie sau reacţii nucleare şi biologice”.
