Judecătorii Înaltei Curți se raportează la deciziile CCR după cum bate vântul

Două dintre cele trei completuri de cinci judecători în materie penală care activează la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, printre care și completul condus de celebrul Iulian Dragomir, înțeleg să amâne judecarea dosarelor de corupție, în faza de apel sau a contestațiilor în anulare, până când Curtea Constituțională va publica în Monitorul Oficial al României motivarea prin care s-a admis că, la fond, aceste dosare au fost judecate și soluționate de completuri de 3, ilegal constituite. Singurul complet care continuă judecarea este cel care, pe 27 mai, a pronunțat sentința de condamnare a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Cei cinci judecători au administrat probe în dosarele aflate în cale de atac, deși știu că CCR a constatat că judecarea la fond a fost una lovită de nulitate absolută. Aceiași judecători, în dosarul lui Dragnea, au stabilit că prevederile imperative ale legii cu privire la această chestiune a completurilor de 3 nu le sunt aplicabile.

Este vorba despre Completul nr. 2 Penal de 5 judecători de la ÎCCJ, din care fac parte magistrații Alexandra Rus, Simona Encean, Daniela Cârnaru, Rodica Aida Popa și Lucia Tatiana Rog, care au găsit, ieri, de cuviință să continue audierea de martori și administrarea de probe în dosarele aflate în faza apelului sau a contestațiilor în anulare în mai multe dosare de corupție. Asta, în ciuda faptului că propriii lor colegi, de la completurile 1 și 3, au decis, în ultimele săptămâni, să amâne judecarea unor cauze similare, pe motiv că trebuie să vadă care va fi calea de urmat, după ce Curtea Constituțională a stabilit că aceste dosare au fost soluționate, la fond, cu încălcarea prevederilor articolului 29 din Legea nr. 78/2000, care impune alcătuirea de completuri specializate să judece dosare de corupție.

Dosare cu „greutate”, administrate pe repede înainte

În acest sens, Completul care a respins, în această primăvară, excepția nulității absolute invocate de avocații lui Liviu Dragnea, exact ca urmare a încălcării de către completul de la fond a acestei prevederi legale, a continuat, ieri, fără „grețuri”, judecata în cel puțin cinci dosare de răsunet.

Concret, a dispus continuarea proceselor în dosarul care privește contestația în anulare formulată de fosta șefă a DIICOT Alina Bica, în cel care privește, de asemenea, contestațiile în anulare formulate de fostul ministru Constantin Niță sau de Dan Șova, dar și în apelurile formulate în dosarele în care sunt vizați Horia Simu Șchiopu și Șerban Pop sau chiar într-un apel formulat de DNA Ploiești față de o decizie la fond în dosarul lui Sebastian Ghiță.

De remarcat este că, pe data de 9 septembrie, Completul de 5 judecători, condus de vicepreședintele ÎCCJ Iulian Dragomir, care judecă, în apel, un alt dosar în care este vizat Sebastian Ghiță, dar și fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, a decis amânarea cauzei, pentru a aștepta motivarea deciziei CCR.

CCR a fost clară: toate dosarele merg la rejudecare

În aceeași manieră, normală după părerea mai multor juriști, și al treilea Complet de 5 judecători de la ÎCCJ, condus de magistratul Daniel Grădinaru, a decis, recent, să amâne din oficiu judecarea tuturor dosarelor de corupție, până la publicarea deciziei CCR. Reamintim că, pe data de 3 iulie 2019, Curtea Constituțională a decis, după o serie de mai multe amânări, admiterea existenței unui conflict juridic de natură constituțională, generat de refuzul Colegiului de Conducere al ÎCCJ de a pune în aplicare prevederile unei legi organice aflate în vigoare, în sensul de a alcătui, la nivelul Secției Penale, completuri specializate în judecarea infracțiunilor de corupție, pentru soluționarea pe fond a acestei cauze.

Deși au trecut două luni și jumătate de la pronunțarea soluției de admitere a conflictului, până în prezent motivarea nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Însă, conform minutei deciziei, CCR a stabilit, definitiv și obligatoriu, că toate dosarele judecate de aceste completuri nelegale, care nu au primit soluții definitive, urmează să fie rejudecate, la fond, de completuri constituite conform legii.