Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toată floarea cea vestită a scriitorimii l-a sărbătorit în pragul Floriilor pe eminescologul Theodor Codreanu. Academicieni, profesori universitari, edili, poeţi, prozatori, critici literari, ziarişti, artişti plastici, muzicieni. Specialişti în “drept” ai cuvântului, “avocaţi” ai viei, vinului, dar şi slovei, gospodari ai bunului simţ, cu toţii apărători ai literaturii române şi ai lui Eminescu, s-au strâns în micul oraş moldav Huşi pentru a-l sărbători pe reputatul scriitor, criticul, eminescologul român Theodor Codreanu, ce a împlinit 70 de ani. Jurnalul Naţional a primit o invitaţie specială. Am participat, aşadar, la o degustare de cuvântări, la un spectacol de cuvinte, la o poezie a viei şi vinului, la o sărbătoare a literaturii române, în oraşul dintre vii, capitala eminescologiei româneşti. Profesorul Theodor Codreanu este dacă nu cel mai important eminescolog, atunci, cu siguranţă, unul dintre cei mai mari. Academicianul Mihai Cimpoi, sosit de pe celălalt mal al Prutului, a subliniat acest lucru: “Theodor Codreanu este un mare cărturar, unul dintre cei mai mari cărturari ai spaţiului românesc. De altfel, unii spun că centrul eminescologiei s-a mutat la Chişinău. Aşa e, însă drumul spre Chişinău trece prin Huşi (unde trăieşte Codreanu - n. red.). El este şi romancier, autor de aforisme, a scris şi poezii în tinereţe, într-o epocă de relativizare a valorilor este un exemplu de verticalitate morală!”.
Theodor Codreanu, medaliat de preşedintele Emil Constantinescu
Pentru a sublinia importanţa evenimentului menţionăm doar câteva dintre titlurile importante ale operei lui Theodor Codreanu, scriitor laureat a trei premii naţionale “Mihai Eminescu” pentru cel mai bun volum de exegeză eminesciană: “Dubla sacrificare a lui Eminescu” (1999), “Mitul Eminescu” (2005), “Eminescu în captivitatea “nebuniei”” (2011), “Eminescu martor al adevărului” (2004), “Eminescu, dialectica stilului” (1984), “Eminescu incorect politic” (2014) şi multe altele. Codreanu a primit în acest sens, de la preşedintele Emil Constantinescu, în anul 2000, prin decret prezidenţial, Medalia comemorativă “150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”. Din acest motiv, dar nu numai, au fost prezenţi la eveniment invitaţi din toate colţurile ţării: academicianul basaraben Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, scriitorul şi academicianul Vasile Tărâţeanu, de la Cernăuţi, Cassian Maria Spiridon, preşedintele filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor, Daniel Corbu (Iaşi), Nicolae Georgescu (eminescolog), Bucureşti, Mihaela Grădinaru, poetă, Dumbrăveni, de asemenea poetul de la Duda - prof. Ion Gheorghe Pricop, scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea, marele logician - profesorul Ioan Petru, rectorul Universităţii “Ştefan Lupaşcu”, George Ene, eminescolog, scriitorul şi directorul revistei Oglinda literară - Gheorghe Ion Neagu (Focşani), localnici de seamă şi alţii.
Codreanu este cetăţean de onoare al spaţiului eminescian (implicit al Huşului)
Ampla manifestare a avut loc la Primăria Huşi, acolo unde Codreanu a primit cu ani în urmă titlul de cetăţean de onoare. Mai mult, se poate spune că marele cărturar este cetăţean de onoare al întregului spaţiu unde Eminescu este iubit şi respectat. Cu această ocazie, el a primit de la Chişinău diploma Meritul Academic pentru excelenţă în cercetarea eminescologică, o altă diplomă de excelenţă de la Biblioteca Bârlad, dar şi cadouri mai tari, înstelate, o pictură basarabeană, ca şi un cântec, aproape de final, intitulat “Doină”. Iar de la fiii săi, proaspătul site personal. ”Am scris primele poezii încă de la şase ani şi de atunci nu m-am mai despărţit de literatură”, a spus între altele sărbătoritul, care nu a uitat să sublinieze meritele familiei, ale soţiei - profesor şi scriitor Lina Codreanu, care s-a ocupat de multe din volumele sale, ultima “Theodor Codreanu în imaginarul colectiv” “cuprinde şi cele scrise de adversarii mei”.
Scriitorul basaraben Nicolae Dabija a subliniat: “Dacă vrei să cucereşti un teritoriu trimiţi mai întâi acolo materiale propagandistice. Theodor Codreanu este o oaste ce trece graniţa. Este unul din primii care ne-a integrat pe noi basarabenii în literature română. Ai învăţat ruseşte pentru noi, este unul din primii critici din România pentru literatura noastră…Te-ai certat cu lumea ca să spui că Eminescu este poetul nostru naţional”.
Poezia vinului şi a aromelor huşene
După evenimentul derulat la Primăria Iaşi oaspeţii au făcut o vizită la renumita cramă a Colegiului Agricol (implicit Viticol - n. red.) Dimitrie Cantemir din Huşi. Aici oaspeţii au fost întâmpinaţi de specialistul eonolog profesor Avram D. Tudosie. Nu s-a mai studiat rima şi ritmul poeziei, ci pe cel al vinului. Scriitorii au imaginat catrene ale bunului gust, poeme ale aromelor, jurnale ale gradelor şi culorii. Locul este încărcat spiritual şi prin faptul că aici au poposit majoritatea marilor scriitori ai ţării. S-a servit pe mintea plină şi pe stomacul gol, pe rând, Zghihara, Fetească, Traminer şi Busuioacă de Bohotin. În locul unei aprecieri tehnice, în scris, a calităţilor vinurilor servite, scriitorii au trecut pe fişele de concurs impresiile lor asupra evenimentului şi a locurilor vizitate, în special a cramei. După ce s-au mai încălzit puţin, numai bine pentru vremea răcoroasă de afară, grupul de scriitori a participat la o agapă la restaurantul Podgoriile Huşului, acolo unde se presupune că a trecut şi Mihai Eminescu. “În 1875 a avut loc un incendiu mare la Huşi. Nicolae Bulz a semnalat că între manuscrisele lui Eminescu se găseşte şi un poem legat de incendiu şi semnat H”, a mai spus prof. Theodor Codreanu.
Citește pe Antena3.ro
