Balcic, o perla a Romaniei, uitata in Bulgaria

Un oras asaltat altadata de protipendada Romaniei, care l-a transformat intr-o Mecca a vietii artistice. Un oras boem, intim, ideal pentru vacanta, de care bulgarii sunt tare mandri. Aici isi traieste singuratatea castelul Reginei Maria, suverana indragostita de Balcic. Bulgarii se bucura acum de un loc a carui frumusete salbatica nu este exploatata totusi cum ar trebui. Curios, la doar 65 de kilometri de granita de la Vama Veche, Balcicul nu este o atractie si pentru romani. Istorie si prezent descoperite de reporterii nostri in aceasta oaza de frumusete de pe Litoralul Marii Negre. O calatorie spre o felie de pamant de care te poti indragosti definitiv si iremediabil. Vrem sa pasim in alta vreme si aproape reusim…

Ne-a apucat asa, brusc. Sa mergem la Balcic. Sa fim ca artistii plastici, scriitorii sau actorii Romaniei de altadata, care in luna iulie plecau exact acolo. Bine, si familiile cu bani multi alegeau in acele timpuri Balcicul. Noi vom fi un amestec din ceva de-atunci si ceva de-acum: suflete de artisti, pe biciclete! Da, caci vom merge la Balcic cu bicicletele. Hotarat! Prietenii ne spun ca suntem nebuni.

"UNDE-I MAREA?". Si uite asa nebuni, cu ceva aduceri-aminte despre Regina Maria - o Mecena a timpului sau, care in anul 1924 si-a construit la Balcic o resedinta de vara, mica localitate devenind un loc "artistic" - plecam spre felia de pamant bulgaresc.

Luam o cafeluta la Vama Veche, apoi ajungem la postul de graniceri de la aceeasi Vama Veche. Cam 65 de kilometri pana la Balcic. Romanii nostri, vamesii, ne intreaba in engleza daca avem pasaportul la noi. "Noi suntem romani!", parafrazam, fara sa vrem, cunoscutul cantec. "Romani sa treaca in Bulgaria pe biciclete n-am mai vazut. Polonezi sau alti straini, da. Dar romani!" Cand aud de Balcic, le turuie gura: "Am fost acolo. E superb". De ce sa ne ferim acolo? De caini, de mafioti? "Glumiti", ne raspund vamesii. "Acolo nu e periculos".

SI-AM PLECAT DIN VAMA. Kilometri intregi de pustiu. Sate ce-ti dau o senzatie de "la capatul lumii". Dar peste tot este arborat steagul Bulgariei. In sfarsit ajungem intr-un oras, Kavarna. Curat, aspect de oras sovietic vechi. Simtim nevoia de mare. "Unde-i marea?", intrebam niste batrane. "Uite-incolo!", ne raspund, aratandu-ne ceva nedefinit. Am inceput sa coboram cu bicicletele. Parca adulmecam marea. Kavarna este sus, si la 2-3 kilometri in jos este marea pe care o vedem in cele din urma. Mai avem 20 de kilometri pana la Balcic.

O CIVILIZATIE. Nici nu ne-am dat seama cand am intrat in Balcic. Ne speriem putin. Zarim niste blocuri vechi, cu lemne de foc in balcoane. Doamne, unde-o sa dormim?!? In "miezul" Balcicului se accentueaza senzatia de bijuterie veche, de ingrijit. Babele, din nou prietenele noastre. Mama si fiica. Le intrebam unde ne putem caza. Mama stie romaneste: "Veniti la noi!". Zis si facut. Suntem dusi la o casa curatica, cu camere pregatite pentru turisti. "La noi dati sapte leva pe camera, de persoana (aproximativ trei euro si jumatate), iar la stat va costa zece leva". Ne-am cazat, iesim la plimbare. Liniste, multa liniste. Oras construit de greci. Lume cu bun-simt, curat. Malul marii strajuit de bungalouri cochete, de carciumi primitoare. Ieftine (de exemplu, o bere costa 80 de stotinki - mai putin de o jumatate de euro). Buticuri in stil frantuzesc si bistrouri cu mancare musulmana. O civilizatie cosmopolita.

A doua zi mergem la castelul Reginei Maria. A fost construit in doi ani, incepand cu 1924, si este situat la extremitatea estica a oraselului, pe malul marii.

La CASTEL. I se spune "Kompleks Dvoret - Complex Castelul". Ni se spune ca nu putem vizita doar castelul, pur si simplu, ca este inclusa si Gradina Botanica "la pachet". Ni se dau doua bilete de cate cinci leva. Pentru bulgari - doua bilete, doua leva. Pentru straini… zece leva. La intrarea in castel, ca la noi in Sinaia: chioscuri cu suveniruri (unele africane…). Castelul este maret: alb, cu minaret, fascinant, elegant. Face parte dintr-un complex de constructii: o fantana, o poarta, o capela, Cuibul Tacerii, vila morii, vila Gutman, vila Izbanda, vila printului Nicolae si o gradina excentrica, creata de Jules Jeannys special pentru Regina. Colectia de cactusi din Gradina lui Alah, cum se numeste parcul, este unica in Europa (flori si copaci adusi din Asia si America). O carare cu pietre duce spre Podul Suspinelor, unul dintre locurile favorite de relaxare ale Maiestatii Sale. Bem o bere la carciuma din fata castelului. Observam plaja. Poti beneficia de ea numai daca ai luat bilet pentru "Complexul Castelul"… La intoarcerea in tara, prietenii nu ne-au mai facut nebuni. Acum vor si ei la Balcic. Pe bicicleta.

DORINTA

In nici un inscris oficial nu se spune al cui este castelul. Ghidul spune insa. Sunt foarte multe lucruri in palat pe care scrie ale cui au fost. Dar ghidul spune ca singurul lucru original de pe vremea aceea este… baia. Fotografii cu Regina Maria pe holuri. Reproduceri din arhiva Romaniei.

Brusc, ne gandim la inima Reginei Maria… Prin testament, suverana a dorit ca, dupa moarte, inima sa-i fie depusa la capela castelului. Dupa moartea Reginei (18 iulie 1938), Balcicul a intrat intr-un lent declin. Caseta de aur cu inima Reginei va sta la Balcic numai doi ani, in toamna anului 1940 - dupa cedarea Cadrilaterului catre Bulgaria - fiind mutata la Bran.

Iubirea pentru Balcic i s-a tras Reginei dintr-o intamplare. In 1924, pictorul Alexandru Satmari staruie ca Maria sa revada Balcicul. Indragostita de asezare, suverana va cumpara terenuri si va initia un real "avant" urbanistic. Mai mult, atrasi de spectaculosul peisaj, artisti ca Iosif Iser si Nicolae Tonitza si personalitati precum Ion Minulescu, Ion Pillat, Cella Delavrancea, Vasile Voiculescu sau George Vraca vor face dintr-un simplu satuc dobrogean o Mecca a vietii artistice.

BOEM

Balcicul a fost, pana la sfarsitul secolului trecut, un foarte important port comercial, decazut in urma nenumaratelor preluari si cedari intre Romania si Bulgaria. Dupa preluare, in 1914, asezarea numara 6.700 locuitori. Avea un atelier de masini agricole, o moara, magazii de cereale, o fabricuta de macaroane… In largul marii ancorau vapoare pentru a transporta renumitul "grau de Balcic".

Intrebat despre Balcic, directorul executiv al Albena SA, Krasimir Stanev, nu-si poate stapani exuberanta: "Hoteluri mici, private, pensiuni, odihna, acesta este Balcicul de azi. Este un loc ideal pentru vacanta, sezonul fiind iulie-august. Serviciile sunt mai personale, preturile sunt mai mici, investitiile se fac de fiecare proprietar in parte. 40.000 de turisti straini pe sezon la Balcic si in jur de 200 de romani pe zi. Baza hoteliera nu mai este suficienta si turistii "traiesc" impreuna cu locuitorii Balcicului. Statiunea Albena apartine de Primaria Balcic. Balcicul este adevarat. Albena este un teritoriu artificial. Balcicul este ceva natural, boem, intim…"

POVESTE DE DRAGOSTE

Pescari batrani si cu ceva boaba de romana in ei te ispitesc, daca afla ca esti roman, cu o poveste de dragoste. A Reginei Maria. Ii placeau barbatii frumosi, mai ales cei imbracati in uniforma. Se spune ca totul ar fi inceput intr-o toamna. Dintr-un inalt ordin, cat timp Regina-mama se afla in castelul ei de la Balcic, un vas al Marinei Regale trebuia sa stea de veghe nu departe de tarm. Si, vorba poetului, "parca niciodata toamna nu fu mai frumoasa". Un comandor, un zambet, o salupa trimisa la tarm la o anumita ora pentru a o aduce pe Majestatea-Sa pe vas… Si iubirea s-a stins, la fel de lin ca unduirea marii spre Balcic.

GALERIE FOTO