x close

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Cum a refuzat România să construiască autostrăzi pe banii altora

0
Autor: Alex Nedea 08 Iun 2017 - 13:10
CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Cum a refuzat România să construiască autostrăzi pe banii altora
Vezi galeria foto


România a avut la dispoziţie miliarde de euro din fonduri europene pentru a-şi construi o reţea de autostrăzi care să o aducă într-un final în secolul 21. Nu am fi avut doar drumuri mai bune ci toată economia noastră s-ar fi revoluţionat datorită autostrăzilor. Dar la 10 ani de la aderarea la UE încă ne învârtim în jurul cozii.

Privită de  la înălţime, România e un deşert pe harta europeană a reţelelor de transport rutier de mare viteză. Europa, traversată de sute de linii galbene, îngroşate. care indică autostrăzile, pare ca un lighean în care ai răsturnat un braţ de şerpi încolăciţi între ei. Numai în România autostrăzile, nişte frânturi care pornesc ce nicăieri şi duc niciunde, nişte viermişori rătăciţi într-o ţară pierdută. Să încerci să compari pe acea hartă ţările din vest cu România e ca şi cum ai semui o maşină de Formula 1 cu un car cu boi. La fel de dureroasă e şi comparaţia dintre noi şi ţările din jur.  Căci mai toate ţările ex-sovietice din blocul comunitar au ajuns să-şi traverseze ţara cu autostrăzi de la est la vest:  Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Cehia, străbătută şi de la est la vest, şi de la nord la Sud. Polonia e de departe ţara care a construit în ultimii ani cea mai vastă reţea de autostrăzi folosindu-se din plin de avantajul fondurilor europene. Dacă traversezi ţara lor cu maşina nu ai cum să nu fii uimit de dimensiunile impresionante ale drumurilor de mare viteză care ajung de multe ori şi la 10 benzi de circulaţie, autostrăzi care se înnoadă în apropierea marilor oraşe în sisteme de poduri ce trec unele pe sub altele.  De la aderarea sa în Uniunea Europeană, Polonia a construit din fonduri de la Bruxelles 2600 de kilometri de autostradă, de 7 ori mai mult decât noi. Aproape ar fi putut înconjura România cu drumuri de mare viteză. Vecinii de la nord au înţeles că fără drumuri bune economia va bate pasul pe loc. Marfa are nevoie să circule repede prin ţară, transportatorii nu trebuie piardă timpul în ambuteiaje astfel încât exporturile să meargă ceas. Aşa că au luat încă din 2007 bani de la Bruxelles, cam jumătate din suma ce le-a fost alocată şi au făcut autostrăzi. Ascultându-l pe Jerzy Kwiecinski, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării de la Varşovia, cel responsabil cu strategia de cheltuire a banilor europeni, înţelegi repede că politicienii lor au avut viziune şi au jucat inteligent încă de la început: „Am decis că ce este cel mai important pentru dezvoltarea economică a noastră este să creăm conexiuni bune între marile centre economice ale ţării. În al doilea rând este important ca această reţea de conexiuni între centrele economice să aibă şi acces la reţeaua europeană de drumuri, ca să fim foarte bine conectaţi cu restul Uniunii Europene. Suntem destul de avansaţi dar încă mai avem de lucru. Însă, când vom fi gata, vom avea unul din cele mai bune sisteme de autostrăzi din UE. Nu atât de bun ca în Franţa, Germania sau Spania, dar cu mult mai bun decât cel din ţări ca Marea Britanie”.

Lecţia pe care noi nu am învăţat-o

Polonia a înţeles că fără autostrăzi nu îţi vin investitori. şi fără investitori nu avansezi. Căci nu mulţi se încumetă să vină într-o ţară care e o pierdere de timp la propriu. Căci  şi astăzi, la zece ani de la aderare,  timpul de traversare al României cu maşina e atât de mare că în aceeaşi perioadă de timp vecinul ungur poate traversa tot  continentul, până la Atlantic. Iar viteza de mişcare pe şosele e capitală, o arată experienţa Polonei. După construirea autostrăzilor şi după celelalte măsuri luate din bani europene, PIB-ul ţării a crescut mai bine de două ori. În primul ei deceniu de aderare Polonia a recuperat în paşi uriaşi decalajul faţă de ceilalţi membri ai Uniunii. Dacă în 2003 era 43% din media UE în 2014 ajunsese la 70%. Ăsta a fost ţelul lor de la început, e de părere  Piotr Switalski, consilier la reprezentanţa Comisiei Europene în Polonia: „ Când întrebi un tânăr, sau pe oricine altcineva, unde se vede peste zece ani, îţi spune:«Aş vrea să fiu la acelaşi nivel ca vecinul meu german sau austriac». Încercăm să atingem succesul societăţilor occidentale în privinţa standardului de viaţă. Numărul de autostrăzi construite cu sprijinul UE este impresionant. Adică pentru cineva care a trăit aici acum zece ani şi s-a întors în Polonia e uimitor cât de multe s-au schimbat şi cât a crescut economia cu ajutorul fondurilor europene”.

Acelaşi start, parcurs total diferit

Prin urmare Polonia ar fi fost o lecţie bună pentru noi în ultimul deceniu. Ar fi fost suficient poate să ne uităm peste gardul vecinului şi să luăm notiţe. Dar  în toţi aceşti ani în care Polonia arăta că a învăţat impecabil lecţia absorbţiei fondurilor, niciun oficial de la noi nu a apelat la cunoştinţele dobândite de polonezi. „Am fost surprins că nu am fost «folosiţi» corespunzător de guvernul vostru, de experţii voştri, pentru a vă ajuta în managementul eficient al fondurilor europene”, recunoaşte cu politeţe secretarul de stat Jerzy Kwiecinski.

Aşa că le prezentăm celor de la noi următoarele cifre, poate se încumetă să trimită totuşi pe cineva şi să înveţe ceva. În anii 1990 România şi Polonia porneau cu acelaşi produs intern brut pe cap de locuitor. Cam 5000 de dolari. E drept că am pierdut startul încă din  anii 90, dar decalajul s-a mărit tocmai, culmea!, când ar fi trebuit să ne fie cel mai bine: după aderarea ţării noastre le Uniunea Europeană. Se vede cum în 2008,2009, 2010  Produsul Intern al României scade vertiginos în vreme ce al Poloniei se ducea în sus ca din puşcă.  Incompetenţa politicienilor români din acei ani a dus la cea mai dureroasă măsură politică a ultimilor 25 de ani, una care a falimentat mii şi zeci de mii de familii. Tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. În bună parte Polonia a evitat asemenea  măsuri drastice pentru că a cheltuit banii europeni pentru deschiderea de şantiere de autostrăzi în toată ţara, creând locuri de muncă şi dând astfel încredere noilor investitori că ţara  va fi în scurt timp uşor de traversat, fie de la est la vest, fie de la sud la nord.

Astăzi cea mai mare parte dintre acele şantiere sunt gata şi economia lor beneficiază din plin de noile rute de transport. Am fi putut să aflăm cât de benefice sunt autostrăzile nu neapărat uitându-ne peste graniţă, ci chiar la noi în ţară. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că din 2012, de la inaugurarea Autostrăzii Soarelui, şi până în 2016 PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de restul economie naţionale.

„Din păcate, în domeniul transporturilor România este țara care a terminat un exercițiu financiar cu cea mai mică rată de absorbți. Am primit facturi la sfârșitul lunii martie pentru 2007-2013 și am primit facturi doar pentru 77% din suma alocată României pentru această perioadă”, Corina Creţu

 

 „ Când întrebi un tânăr, sau pe oricine altcineva, unde se vede peste zece ani, îţi spune:«Aş vrea să fiu la acelaşi nivel ca vecinul meu german sau austriac». Încercăm să atingem succesul societăţilor occidentale în privinţa standardului de viaţă”, Piotr Switalski, consilier la reprezentanţa Comisiei Europene în Polonia

 

România a încheiat anul trecut cu 733 de kilometri de autostradă. Dacă luăm în calcul că 2015 l-am terminat cu mai puţini kilometri decât l-am început, după ce un  transon de 22 de kilometri din autostrada  Oraştie-Sibiu s-a surpat şi a fost demolat pentru reconstrucţie, putem considera anul 2016 ca unul foarte bun. 

La 31 decembrie 2016,potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, drumurile publice din România totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ.

Citeşte mai multe despre:   campanie jurnalul national,   10 ani de nu e,   romania,   autostrazi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 1970


Mai multe titluri din categorie

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!
Galerie Foto Este o lecție despre dragostea nețărmurită pentru familia ta! Ca să înțelegeți ce înseamnă dorul uriaș pentru înaintașii tăi, trebuie să citiți până la capăt următoarea...

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR
Sentință finală în procesul prin care controversatul afacerist Dinel Staicu, condamnat la șapte ani de pușcărie pentru credite ilegale luate de la Banca Internațională a Religiilor, a făcut eforturi să...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională
Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus &ici...

Criminalul cu mitraliera sub pat și teancul de ziare în brațe

Criminalul cu mitraliera sub  pat și teancul de ziare în brațe
În funcție de abordarea unui subiect, mass-media poate fi cel mai bun sprijin al polițiștilor sau se poate transforma în piedică pentru anchetă, dacă nu gestionează bine informațiile oferite...

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni
Deschiderea noilor linii de transport aerian spre Aeroportul Kogălniceanu a încurajat hotelierii de pe litoral și agențiile de turism să lanseze noi oferte. Agențiile au estimat o creștere de 10-20% a număru...

Un client al DNA face televiziune la metrou

Un client al DNA face televiziune la metrou
În timp ce patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, împreună cu vicepreședintele grupului, Mihail Tănăsescu, dar și ex-primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, sunt judecați pentru dare,...

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină
Alina Gorghiu se aşteaptă ca liberalii să profite din plin de criza declanşată pe scena politică de răfuiala internă din PSD. Fosta şefă a PNL susţine că măcelul dintre pesedişti şi problemele din...

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii
Prezenţă obişnuită pe aerodromul Clinceni, Gheorghe Uţă este un bunic simpatic şi elegant, cu aer de profesor şi cu darul poveştilor. N-ai zice că tocmai s-a dat jos din avionul nervos care, în urmă cu...

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13
Galerie Foto Filmul acțiunilor derulate de DNA, imediat după adoptarea OUG 13, devoalează intenția procurorului-șef Laura Codruța Kovesi de a ajunge la inculparea prim-ministrului Sorin Grindeanu. În paralel, omul de...

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane
Anul 2011 a răsunat de sloganuri pompoase în presă, lansate de fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, care declara că investiţiile măreţe pe care le-a făcut în sudul litoralului...

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 
Direcția Națională Anticorupție a achiziționat, la sfârșitul lunii trecute, servicii IT de la patru companii, dintre care trei sunt furnizori „de casă” ai instituției conduse de Laura Kovesi, ia...

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”
Liviu Vârciu este la ora actuală cel mai tonic prezenta­tor, concurent şi căpitan de echipă al show-urilor de televi­ziune. Participă în atât de multe, încât spune că nu mai...

Sfetnicii cu epoleți ai premierului României

Sfetnicii cu epoleți ai premierului României
Galerie Foto Rămas fără miniștri în Cabinet, ca urmare a deciziei acestora de a demisiona în grup, premierul României, Sorin Grindeanu, a rămas să guverneze singur. El va apela, în această perioadă car...
Serviciul de email marketing furnizat de