x close

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Cum a refuzat România să construiască autostrăzi pe banii altora

0
Autor: Alex Nedea 08 Iun 2017 - 13:10
CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Cum a refuzat România să construiască autostrăzi pe banii altora
Vezi galeria foto


România a avut la dispoziţie miliarde de euro din fonduri europene pentru a-şi construi o reţea de autostrăzi care să o aducă într-un final în secolul 21. Nu am fi avut doar drumuri mai bune ci toată economia noastră s-ar fi revoluţionat datorită autostrăzilor. Dar la 10 ani de la aderarea la UE încă ne învârtim în jurul cozii.

Privită de  la înălţime, România e un deşert pe harta europeană a reţelelor de transport rutier de mare viteză. Europa, traversată de sute de linii galbene, îngroşate. care indică autostrăzile, pare ca un lighean în care ai răsturnat un braţ de şerpi încolăciţi între ei. Numai în România autostrăzile, nişte frânturi care pornesc ce nicăieri şi duc niciunde, nişte viermişori rătăciţi într-o ţară pierdută. Să încerci să compari pe acea hartă ţările din vest cu România e ca şi cum ai semui o maşină de Formula 1 cu un car cu boi. La fel de dureroasă e şi comparaţia dintre noi şi ţările din jur.  Căci mai toate ţările ex-sovietice din blocul comunitar au ajuns să-şi traverseze ţara cu autostrăzi de la est la vest:  Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Cehia, străbătută şi de la est la vest, şi de la nord la Sud. Polonia e de departe ţara care a construit în ultimii ani cea mai vastă reţea de autostrăzi folosindu-se din plin de avantajul fondurilor europene. Dacă traversezi ţara lor cu maşina nu ai cum să nu fii uimit de dimensiunile impresionante ale drumurilor de mare viteză care ajung de multe ori şi la 10 benzi de circulaţie, autostrăzi care se înnoadă în apropierea marilor oraşe în sisteme de poduri ce trec unele pe sub altele.  De la aderarea sa în Uniunea Europeană, Polonia a construit din fonduri de la Bruxelles 2600 de kilometri de autostradă, de 7 ori mai mult decât noi. Aproape ar fi putut înconjura România cu drumuri de mare viteză. Vecinii de la nord au înţeles că fără drumuri bune economia va bate pasul pe loc. Marfa are nevoie să circule repede prin ţară, transportatorii nu trebuie piardă timpul în ambuteiaje astfel încât exporturile să meargă ceas. Aşa că au luat încă din 2007 bani de la Bruxelles, cam jumătate din suma ce le-a fost alocată şi au făcut autostrăzi. Ascultându-l pe Jerzy Kwiecinski, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării de la Varşovia, cel responsabil cu strategia de cheltuire a banilor europeni, înţelegi repede că politicienii lor au avut viziune şi au jucat inteligent încă de la început: „Am decis că ce este cel mai important pentru dezvoltarea economică a noastră este să creăm conexiuni bune între marile centre economice ale ţării. În al doilea rând este important ca această reţea de conexiuni între centrele economice să aibă şi acces la reţeaua europeană de drumuri, ca să fim foarte bine conectaţi cu restul Uniunii Europene. Suntem destul de avansaţi dar încă mai avem de lucru. Însă, când vom fi gata, vom avea unul din cele mai bune sisteme de autostrăzi din UE. Nu atât de bun ca în Franţa, Germania sau Spania, dar cu mult mai bun decât cel din ţări ca Marea Britanie”.

Lecţia pe care noi nu am învăţat-o

Polonia a înţeles că fără autostrăzi nu îţi vin investitori. şi fără investitori nu avansezi. Căci nu mulţi se încumetă să vină într-o ţară care e o pierdere de timp la propriu. Căci  şi astăzi, la zece ani de la aderare,  timpul de traversare al României cu maşina e atât de mare că în aceeaşi perioadă de timp vecinul ungur poate traversa tot  continentul, până la Atlantic. Iar viteza de mişcare pe şosele e capitală, o arată experienţa Polonei. După construirea autostrăzilor şi după celelalte măsuri luate din bani europene, PIB-ul ţării a crescut mai bine de două ori. În primul ei deceniu de aderare Polonia a recuperat în paşi uriaşi decalajul faţă de ceilalţi membri ai Uniunii. Dacă în 2003 era 43% din media UE în 2014 ajunsese la 70%. Ăsta a fost ţelul lor de la început, e de părere  Piotr Switalski, consilier la reprezentanţa Comisiei Europene în Polonia: „ Când întrebi un tânăr, sau pe oricine altcineva, unde se vede peste zece ani, îţi spune:«Aş vrea să fiu la acelaşi nivel ca vecinul meu german sau austriac». Încercăm să atingem succesul societăţilor occidentale în privinţa standardului de viaţă. Numărul de autostrăzi construite cu sprijinul UE este impresionant. Adică pentru cineva care a trăit aici acum zece ani şi s-a întors în Polonia e uimitor cât de multe s-au schimbat şi cât a crescut economia cu ajutorul fondurilor europene”.

Acelaşi start, parcurs total diferit

Prin urmare Polonia ar fi fost o lecţie bună pentru noi în ultimul deceniu. Ar fi fost suficient poate să ne uităm peste gardul vecinului şi să luăm notiţe. Dar  în toţi aceşti ani în care Polonia arăta că a învăţat impecabil lecţia absorbţiei fondurilor, niciun oficial de la noi nu a apelat la cunoştinţele dobândite de polonezi. „Am fost surprins că nu am fost «folosiţi» corespunzător de guvernul vostru, de experţii voştri, pentru a vă ajuta în managementul eficient al fondurilor europene”, recunoaşte cu politeţe secretarul de stat Jerzy Kwiecinski.

Aşa că le prezentăm celor de la noi următoarele cifre, poate se încumetă să trimită totuşi pe cineva şi să înveţe ceva. În anii 1990 România şi Polonia porneau cu acelaşi produs intern brut pe cap de locuitor. Cam 5000 de dolari. E drept că am pierdut startul încă din  anii 90, dar decalajul s-a mărit tocmai, culmea!, când ar fi trebuit să ne fie cel mai bine: după aderarea ţării noastre le Uniunea Europeană. Se vede cum în 2008,2009, 2010  Produsul Intern al României scade vertiginos în vreme ce al Poloniei se ducea în sus ca din puşcă.  Incompetenţa politicienilor români din acei ani a dus la cea mai dureroasă măsură politică a ultimilor 25 de ani, una care a falimentat mii şi zeci de mii de familii. Tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. În bună parte Polonia a evitat asemenea  măsuri drastice pentru că a cheltuit banii europeni pentru deschiderea de şantiere de autostrăzi în toată ţara, creând locuri de muncă şi dând astfel încredere noilor investitori că ţara  va fi în scurt timp uşor de traversat, fie de la est la vest, fie de la sud la nord.

Astăzi cea mai mare parte dintre acele şantiere sunt gata şi economia lor beneficiază din plin de noile rute de transport. Am fi putut să aflăm cât de benefice sunt autostrăzile nu neapărat uitându-ne peste graniţă, ci chiar la noi în ţară. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că din 2012, de la inaugurarea Autostrăzii Soarelui, şi până în 2016 PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de restul economie naţionale.

„Din păcate, în domeniul transporturilor România este țara care a terminat un exercițiu financiar cu cea mai mică rată de absorbți. Am primit facturi la sfârșitul lunii martie pentru 2007-2013 și am primit facturi doar pentru 77% din suma alocată României pentru această perioadă”, Corina Creţu

 

 „ Când întrebi un tânăr, sau pe oricine altcineva, unde se vede peste zece ani, îţi spune:«Aş vrea să fiu la acelaşi nivel ca vecinul meu german sau austriac». Încercăm să atingem succesul societăţilor occidentale în privinţa standardului de viaţă”, Piotr Switalski, consilier la reprezentanţa Comisiei Europene în Polonia

 

România a încheiat anul trecut cu 733 de kilometri de autostradă. Dacă luăm în calcul că 2015 l-am terminat cu mai puţini kilometri decât l-am început, după ce un  transon de 22 de kilometri din autostrada  Oraştie-Sibiu s-a surpat şi a fost demolat pentru reconstrucţie, putem considera anul 2016 ca unul foarte bun. 

La 31 decembrie 2016,potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, drumurile publice din România totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ.

Citeşte mai multe despre:   campanie jurnalul national,   10 ani de nu e,   romania,   autostrazi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 6271


Mai multe titluri din categorie

Documentele care arată cine este vinovat de moartea studentului peste care a căzut poarta de la intrarea în Timișoara

Documentele care arată cine este vinovat de moartea studentului peste care a căzut poarta de la intrarea în Timișoara
O serie de documente ale Inspectoratului de Stat în Construcții potrivit cărora proiectele de reabilitare a porții morții care s-a prăbușit ucigând un student s-au făcut ilegal, au fost...

Guvernul Tudose dă liber SRI să instruiască ONG-iști

Guvernul Tudose dă liber SRI să instruiască ONG-iști
Cu puțin timp înainte de izbucnirea scandalului din interiorul PSD, soldat cu demisiile vicepremierului Sevil Shhaideh și a ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, sub semnătura premierului Mihai...

Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție

Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție
Laura Codruța Kovesi înregistrează un nou eșec în justiție. De această dată, nu prin instituția pe care o coordonează, DNA, ci în nume personal. Magistrații Instanței Supreme au hotărât...

„Sponsorul” numărului 2 din Parchetul General, furnizor al experților criminaliști

„Sponsorul” numărului 2 din Parchetul General, furnizor al experților criminaliști
Galerie Foto Compania unui prosper om de afaceri, premiat, în 2009, cu marele premiu al Salonului de Inventică de la Geneva, pentru inventarea Roboscan, a fost selectată, printr-o procedură simplificată, să livreze...

Dr. Magda Pârvu: Atacul bolilor reumatismale inflamatorii începe la degete, la articulaţiile mici

Dr. Magda Pârvu: Atacul bolilor reumatismale inflamatorii începe la degete, la articulaţiile mici
Galerie Foto Bolile care strică articulaţiile nu sunt doar acele artroze, maladii degenerative, de uzarea articulaţiilor, de degradarea lor, de roaderea cartilajului şi deteriorarea lichidului sinovial, de ungere. Există şi...

DNA, lovitură prin ricoşeu. Ce alte închirieri ar putea fi anchetate

DNA, lovitură prin ricoşeu. Ce alte închirieri ar putea fi anchetate
Galerie Foto Sute de proprietăţi ale statului, administrate de Apele Române, au fost scoase la închiriere, alături de Brațul Pavel și Insula Belina, în peri­oada 2010-2012, potrivit unor documente...

Dr. Mihai Negruşoiu: După repararea fracturii, păstrarea tijelor metalice leneveşte oasele

Dr. Mihai Negruşoiu: După repararea fracturii, păstrarea tijelor metalice leneveşte oasele
Perioada gipsului şi-a trăit traiul, acum doar 5% dintre fracturi se mai soluţionează cu montarea gipsului. Restul fracturilor se rezolvă cu intervenţie chirurgicală de rearanjare a oaselor rupte. Interviu...

Primăria lui Boc cheltuie 1,3 milioane de euro pe beculețe pentru pomii de iarnă

Primăria lui Boc cheltuie 1,3 milioane de euro pe beculețe pentru pomii de iarnă
Galerie Foto Un “tunuleț” de peste 1,3 milioane de euro, din banii municipalității, s-a parafat, în urmă cu trei zile, la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Instituţia condusă de fostul premier PDL-ist Emil B...

Două judecătoare și o procuroare și-au pierdut funcția de magistrat din cauza „ambiţiei”. Au concurat împotriva omului lui Kovesi și au fost executate

Două judecătoare și o procuroare și-au pierdut funcția de magistrat din cauza „ambiţiei”. Au concurat împotriva omului  lui Kovesi și au fost executate
Galerie Foto Fostul procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, fostele judecătoare Antonela Anne Mary Costache și Veronica Cîrstoiu, precum și judecătoarea Elena Burlan, au intrat, pe rând, în vizorul Direcției...

Ordin al ministrului Justiției: Persoanele arestate vor fi informate în scris că au dreptul să nu declare nimic

Ordin al ministrului Justiției: Persoanele arestate vor fi informate în scris că au dreptul să nu declare nimic
Săptămâna trecută, în Monitorul Oficial al României a fost publicat un Ordin comun, semnat de ministrul Justiției, Tudorel Toader, de ce al Afacerilor Interne, Carmen Dan, la care au acheisat preșe...

Tariful RUȘINOS cu care se ÎNCHIRIAZĂ Transfăgărășanul

Tariful RUȘINOS cu care se ÎNCHIRIAZĂ Transfăgărășanul
Jurnaliștii publicației Ora de Sibiu dezvăluie tariful pe care CNAIR îl practică pentru închirierea drumului despre care emisiunea Top Gear spunea că este cel mai frumos drum din...

De la „Femeia anului”, la dormit în parc. Un împrumut de coșmar

De la „Femeia anului”, la dormit în parc. Un împrumut de coșmar
Galerie Foto Cum poate un simplu împrumut să ruineze viața unui om? Povestea Paulei Banu care și-a pierdut casa pentru un credit de câteva mii de euro dezvăluie riscurile unor contracte-capcană care există pe...

Umbra lui Kovesi. Istoria neromanțată a consilierei Tițian

Umbra lui Kovesi. Istoria neromanțată a consilierei Tițian
Galerie Foto Scandalul imens de la DNA, generat de rezultatele controalelor efectuate de inspectorii Inspecției Judiciare la instituția condusă de Laura Kovesi, o readuce în atenția opiniei publice pe judecătoarea Dana...

Miza războiului din DNA: dosarul privind Autostrada Sibiu-Orăștie

Miza războiului din DNA: dosarul privind Autostrada Sibiu-Orăștie
Galerie Foto La sfârșitul anului 2015, mai mulți subcontractori ai lucrării tronsoanelor Autostrăzii Sibiu-Orătie au început să dea declarații la DNA într-un dosar deschis, încă din 2013,...

Noua taxă auto va trece pe la RAR şi primărie. Cum s-ar putea calcula noua taxă de mediu

Noua taxă auto va trece pe la RAR şi primărie. Cum s-ar putea calcula noua taxă de mediu
Galerie Foto La nici un an de la eliminarea timbrului de mediu, românii se vor confrunta cu un nou soi de taxă suplimentară pe autovehicule. Fie că-i va spune taxă de înmatriculare, rovignetă de mediu sau în...
Serviciul de email marketing furnizat de