x close

Campanie Jurnalul Naţional “ZECE ANI DE NU E”. Țara noastră fonduri poartă, noi cerșim din poartă-n poartă

0
Autor: Alex Nedea 04 Mai 2017 - 12:30
Campanie Jurnalul Naţional “ZECE ANI DE NU E”. Țara noastră fonduri poartă, noi cerșim din poartă-n poartă
Vezi galeria foto


România a avut șansa istorică să își relanseze industria și să își modernizeze fabricile pentru a putea face față concurenței țărilor dezvoltate care produc marfă mai bună și mai ieftină. Adică să ne punem pe picioare economia. Iată una dintre miile de povești ale întreprinzătorilor care s-au zbătut degeaba să profite de șansa oferită de cei de la Bruxelles și sabotată la București.

„În România nu trebuie să se fabrice nimic. România trebuie să fie consumatoare, trebuie să înțeleagă toată lumea că nu avem altă soartă dacă nu ne trezim și nu spunem răspicat de aici până la Bruxelles: Respectați-ne! Ne-au făcut praf și pulbere!”, spune brașoveanul Vasile Pescaru, deținătorul unei fabrici de unelte agricole. Este unul dintre întreprinzătorii mici și mijlocii ai țării pe care ar fi trebuit să se sprijine economia națională și la care ar fi trebuit să ajungă banii de la Bruxelles pentru a-și moderniza fabrica, a-și cumpăra utilaje de ultimă generație și a începe să producă bine și ieftin. Dar nu a fost să fie.

Producem de sute de ori mai scump

Astăzi fabrica lui e plină de vechituri, utilaje de zeci de ani salvate de el de la drumul sigur către fier vechi. Hala de producție e un soi de orfelinat al mașinilor abandonate în ruinele unei industrii de mult apuse. „Utilajele le-am achiziționat din diverse fabrici care s-au închis, o parte din Tractorul Brașov, altele de la Sere Codlea, de la fabrica de cărămidă, de la Hidromecanica, am adunat din toate direcțiile tot ce am putut”, spune și învârte manivela unei mașinării cojite de vopsea. „Aici avem o mașină de găurit radială care e de vârsta mea, fabricată în 1950”. Exact asta se întâmplă: e nevoit să producă în ritmul anilor 50 când acum există mașini computerizate care produc mai multe piese în același timp cu viteze de neimaginat. Și dacă vă gândiți că e doar un caz izolat și un accident, vă înșelați căci asta e imaginea reală a industriei românești: Vasile Pescaru e de ani de zile în top zece producători pe ramura lui de activitate. Iar el și alți producători locali s-au trezit că în ultimii ani sunt sugrumați de concurența unor utilaje agricole venite din Polonia, mult mai ieftine decât cele autohtone. Inițial, întreprinzătorul nu a înțeles cum e posibil. Până când a pus mâna pe un astfel de echipament și l-a analizat minuțios. A văzut atunci că piesele vecinilor erau executate pe roboți industriali și nu pe strunguri ruginite în toți rărunchii ca ale lui. „El a prins piesa aceasta și cât de uiți stânga, dreapta, în 2-3 minute, e gata. Mie îmi trebuie câteva ore”. Când s-a uitat mai atent la utilaj a văzut că acela conținea piese, niște roți zimțate mari cât un măr, pe care se chinuise și el să le achiziționeze în țară pentru un plug proiectat de el.  A răscolit piața producătorilor români și a ajuns la concluzia că România cu toată capacitatea ei industrială nu e în stare să producă la un preț rezonabil un banal pinion. „Mie mi-au cerut pe pinionul ăsta 2000 de lei. Cositoarea poloneză costă cu totul 3500 de lei și are opt asemenea piese în ea. Ei produc pinionul cu 30 de lei, noi cu 2000. De ce? Polonezul are o mașină care o scoate cât s-a uitat stânga-dreapta. Iar al nostru: păi se duce la mașina de acolo, debitează materialul, se duce la strunguri acolo și începe să îi dea forma de aici, apoi interiorul. Nici nu pot să estimez cât timp mi-ar lua mie să o fabric, căci nu îmi lipsesc mașinile”. Cam asta e diferența între cele două industrii. Și în principal se întâmplă asta pentru că Polonia a alocat în ultimii zece ani miliarde de euro întreprinzătorilor mici și mijlocii pentru a-și cumpăra echipamente de ultimă generație comparabile cu fabricile din vest. La noi totul a fost mai complicat. „polonezii daca vor sa cumpere un pix si se duc undeva la o banca si ii cere bani ii intreaba mai intai ai incercat pe fonduri europene? „Polonezii dacă vor să cumpere un pix și se duc undeva la Guvern și cer bani mai întâi îl întreabă: ai încercat și cu fonduri europene?”, sintetizează Vasile Pescaru.

 

Piedicile vin din toate părţile

A așteptat ani de zile un program care să se potrivească profilului firmei sale. Și a venit unul abia în 2015. Atunci ar fi putut achiziționa utilaje de 200.000 de euro. Era un început promițător care să îl ajute cât de cât în bătălia cu giganții polonezi. Dar s-a lovit prima dată de un zid ridicat de armata consultanților de fonduri europene. Hrăniți de birocrația excesivă a statului și realizând dependența totală a întreprinzătorilor față de ei au devenit extrem de agresivi. Cer comisioane de la început, cu banii jos, chiar înainte ca aplicantul să știe dacă are sau nu vreo șansă să câștige proiectul.  „Eram sufocat de ofertele de la consultanți. Găseam într-o zi pe email și cinci, și șase. Prima cerință a unui consultat  era să achit 10 mii de euro și abia apoi să vadă cam ce am eu de gând. Mafia consultanților decide ce programe câștigă, cine face și cine nu face, e mână în mână cu antecamerele României!”. Așa că încercat să își facă singur proiectul, dar a fost copleșit de cantitatea de hârtii pe care trebuia să o adune, de birocrația excesivă și de regulile care se schimbau pe parcurs. Așa că a renunțat cu lehamite.

De unde ni se trage

Jurnalul Național a luat legătura cu un producător cu profilul lui Vasile Pescaru din Polonia  care a accesat fonduri europene de 3 milioane de euro în ultimii ani și ne-a confirmat că la ei consultanții nu primesc niciun ban până la succesul proiectului. Un al producător industrial din România, Valer Blidar de la Astra Vagoane, ne sintetizează foarte bine situația de astăzi sintetizând o discuție care a avut-o cu un economist polonez. „Mi-a zis așa:«Voi românii v-ați obișnuit cu statutul de slugi!». Sigur că a fost o exprimare dură care m-a deranjat, dar m-a pus pe gânduri. Ce voia să spună. În primul rând că nu ne apărăm interesele, că răul care ni-l facem noi nu a reușit să ni-l facă taote celelalte state la un loc. Și dădea exemplu fondurilor europene. Spunea: «Bruxelles-ul a stabilit două-trei condiții pentru accesarea de fonduri europene. Noi polonezii le-am redus la una-două. Voi românii ați mai pus 15-20 în așa fel să vă auto-excludeți de la absorbția fondurilor. Cine v-a pus?»”. Și prima consecință a acestei auto-excluderi a fost anihilarea concurenței produselor românești pe piețele europene de către competiția poloneză care a mai și venit pe piața noastră națională și a cotropit-o. Statistica arată că în ultimul deceniu exporturile Poloniei către România s-au triplat de la 1 miliard de euro în 2006 la 3,4 miliarde în 2016.  Supermarketurile sunt pline de fructe și legume de la ei pentru că polonezii și-au achiziționat din bani europeni frigidere performante care conservă foarte bine produsele. Avem materiale de construcție de la ei pentru că fabricile lor sunt ultradotate. Producția de electrocasnice poloneze nu numai că o umilește pe cea românească, dar a ajuns pe locul I în toată Uniunea Europeană. Cașcavalul românesc e făcut de multe ori din lapte polonez pentru că ei, super-tehnologizați, produc mai ieftin iar procesatorii români nu mai văd logica în a cumpăra mai scump de la fermierii români. Iar lista e uluitor de lungă.

 

Jurnalul Național a fost în Polonia pentru a afla cum au reușit să fie un model de succes economic și vă vom spune în episodul următor al serialului.

 

„Eram sufocat de ofertele de la consultanți. Găseam într-o zi pe email și cinci, și șase. Prima cerință a unui consultat  era să achit 10 mii de euro și abia apoi să vadă cam ce am eu de gând. Mafia consultanților decide ce programe câștigă, cine face și cine nu face, e mână în mână cu antecamerele României!”, Vasile Pescaru

 Anul trecut, România se află pe a 5-a poziţie între statele UE cu cea mai redusă rata de absorbţie. Pe total execirţiul bugetar 2014-2020, România ar fi putut lua de la UE 19 miliarde de euro, dar a reuşit să absoarbă doar 14 miliarde de euro. Cea mai mică rată de absorbţie s-a înregistrat în programul ope­raţio­nal pentru transport, de puţin peste 61%. 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2516


Mai multe titluri din categorie

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională
Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus &ici...

Criminalul cu mitraliera sub pat și teancul de ziare în brațe

Criminalul cu mitraliera sub  pat și teancul de ziare în brațe
În funcție de abordarea unui subiect, mass-media poate fi cel mai bun sprijin al polițiștilor sau se poate transforma în piedică pentru anchetă, dacă nu gestionează bine informațiile oferite...

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni
Deschiderea noilor linii de transport aerian spre Aeroportul Kogălniceanu a încurajat hotelierii de pe litoral și agențiile de turism să lanseze noi oferte. Agențiile au estimat o creștere de 10-20% a număru...

Un client al DNA face televiziune la metrou

Un client al DNA face televiziune la metrou
În timp ce patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, împreună cu vicepreședintele grupului, Mihail Tănăsescu, dar și ex-primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, sunt judecați pentru dare,...

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină
Alina Gorghiu se aşteaptă ca liberalii să profite din plin de criza declanşată pe scena politică de răfuiala internă din PSD. Fosta şefă a PNL susţine că măcelul dintre pesedişti şi problemele din...

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii
Prezenţă obişnuită pe aerodromul Clinceni, Gheorghe Uţă este un bunic simpatic şi elegant, cu aer de profesor şi cu darul poveştilor. N-ai zice că tocmai s-a dat jos din avionul nervos care, în urmă cu...

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13
Galerie Foto Filmul acțiunilor derulate de DNA, imediat după adoptarea OUG 13, devoalează intenția procurorului-șef Laura Codruța Kovesi de a ajunge la inculparea prim-ministrului Sorin Grindeanu. În paralel, omul de...

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane
Anul 2011 a răsunat de sloganuri pompoase în presă, lansate de fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, care declara că investiţiile măreţe pe care le-a făcut în sudul litoralului...

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 
Direcția Națională Anticorupție a achiziționat, la sfârșitul lunii trecute, servicii IT de la patru companii, dintre care trei sunt furnizori „de casă” ai instituției conduse de Laura Kovesi, ia...

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”
Liviu Vârciu este la ora actuală cel mai tonic prezenta­tor, concurent şi căpitan de echipă al show-urilor de televi­ziune. Participă în atât de multe, încât spune că nu mai...

Sfetnicii cu epoleți ai premierului României

Sfetnicii cu epoleți ai premierului României
Galerie Foto Rămas fără miniștri în Cabinet, ca urmare a deciziei acestora de a demisiona în grup, premierul României, Sorin Grindeanu, a rămas să guverneze singur. El va apela, în această perioadă car...
Serviciul de email marketing furnizat de